Capitala României trăiește astăzi un moment istoric. Cea mai mare biserică ortodoxă din lume, Catedrala Națională, își dezvăluie în toată splendoarea pictura în mozaic, sfințită de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române. La ceremonie sunt așteptați peste 10.000 de pelerini și 2.500 de invitați oficiali, între care președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, premierul Ilie Bolojan și președintele României, Nicușor Dan.
Atmosfera din jurul uriașului edificiu de pe Dealul Arsenalului este una solemnă. De la primele ore ale dimineții, grupuri de credincioși sosiți din toate colțurile țării și-au ocupat locurile rezervate pe esplanadă, purtând icoane, steaguri tricolore și speranța unei zile memorabile.
Proiectul Catedralei Naționale are o istorie care începe încă din vremea Regelui Carol I. Ideea a fost reluată ulterior de Patriarhul Miron Cristea, însă a fost abandonată din cauza crizei economice, a războaielor și a regimului comunist. După 1989, Patriarhul Teoctist a reînviat dorința construirii unei „Catedrale a Mântuirii Neamului”, ca semn al recunoștinței pentru martirii credinței și pentru bisericile demolate în timpul lui Nicolae Ceaușescu.
În 2005, Patriarhia a primit terenul de pe Dealul Arsenalului, în imediata vecinătate a Palatului Parlamentului. Doi ani mai târziu, noul Patriarh Daniel a sfințit locul viitoarei construcții, iar în 2010 au început lucrările efective.
Momentul-cheie a venit în noiembrie 2018, când, în anul Centenarului Marii Uniri, a fost sfințit altarul Catedralei, vizitat ulterior și de Papa Francisc, în mai 2019.
Un edificiu al recordurilor
Catedrala Națională are o înălțime de 127 de metri, depășind inclusiv Bazilica Sfântul Petru din Roma. Construcția a costat peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din donații, contribuții ale Patriarhiei și fonduri publice.
Clădirea este o sinteză arhitecturală între stilul brâncovenesc și cel bizantin. Turla principală, dedicată lui Hristos Pantocrator, se ridică la 120 de metri, iar în vârf tronează o cruce metalică de 7 metri, montată în aprilie 2025.
Interiorul este dominat de cel mai mare iconostas ortodox din lume, iar mozaicurile, care acoperă peste 25.000 de metri pătrați, au fost realizate de echipa pictorului Daniel Codrescu, folosind peste 2.500 de nuanțe de piatră importate din Veneția și Carrara.
Catedrala dispune și de spații multifuncționale: muzeu, paraclis, săli polivalente, spații de apărare civilă și chiar o „peșteră citadină” subterană, cu o capacitate de 7.000 de persoane.
Deasupra, vizitatorii vor putea urca până la balconul panoramic de la 91 de metri, pentru o priveliște spectaculoasă asupra Bucureștiului.
Un loc al mândriei și al dezbaterii
Ridicarea Catedralei a stârnit de-a lungul anilor controverse privind costurile uriașe și finanțarea publică. Criticii au acuzat că fondurile ar fi putut fi folosite pentru spitale sau infrastructură.
Totuși, într-o țară în care peste 85% dintre locuitori se declară ortodocși, percepția publică s-a schimbat în timp: Catedrala a devenit un simbol al identității naționale și al continuității credinței.
Ceremonia de sfințire: program și restricții
Slujba de sfințire a picturii începe la ora 10.30, fiind precedată de Sfânta Liturghie oficiată de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi.
Doar invitații oficiali vor avea acces în interiorul Catedralei, iar pelerinii din grupurile organizate — aproximativ 8.000 de persoane — vor putea urmări slujba pe ecranele montate pe esplanadă. Restul credincioșilor vor asista din spațiile special amenajate din exterior, pe Calea 13 Septembrie și strada Izvor.
Accesul pelerinilor în interiorul Catedralei pentru închinare este programat după ora 20.00, iar fluxul se va desfășura ordonat, sub supravegherea jandarmilor și a voluntarilor.
Credincioșii care nu pot participa astăzi se vor putea închina în Sfântul Altar până pe 31 octombrie, inclusiv pe timpul nopții.
Măsuri stricte de ordine
Peste 800 de jandarmi vor asigura măsurile de ordine, fiind prezenți în puncte-cheie încă de la ora 6.00. Accesul se face prin trei puncte de intrare, iar participanților li se recomandă să nu vină cu bagaje voluminoase și să poarte ecusoanele primite.
Jandarmeria Capitalei le cere participanților să fie răbdători, să respecte indicațiile forțelor de ordine și să evite orice formă de conflict. De asemenea, este interzis accesul cu obiecte periculoase, substanțe iritant-lacrimogene sau materiale explozive.
