Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe miercuri asupra legii pensiilor magistraților, una dintre cele mai sensibile componente ale pachetului de reforme din justiție propus de Guvernul Ilie Bolojan. O eventuală invalidare a actului normativ ar bloca o tranșă de 231 de milioane de euro din PNRR și ar putea declanșa o nouă criză politică între Executiv, Înalta Curte de Casație și Justiție și opoziție.
Decizia Curții vine într-un moment-cheie pentru Guvern, care și-a legat credibilitatea internă și europeană de implementarea reformelor convenite cu Bruxelles-ul. Contestarea legii de către Înalta Curte și partidele de opoziție a readus în prim-plan tensiunile privind independența justiției și echilibrul puterilor în stat.
Miza: 231 de milioane de euro din PNRR
Reforma pensiilor din justiție este una dintre condițiile impuse de Comisia Europeană pentru deblocarea unei tranșe de 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. Bruxellesul a cerut României să reducă diferențele dintre pensiile speciale și cele din sistemul public, cu respectarea principiilor privind independența magistraților.
Guvernul a transmis Comisiei că legea respectă aceste cerințe și că orice întârziere sau respingere ar afecta calendarul de plată al fondurilor. În cazul unei decizii negative din partea CCR, România ar trebui să reia întregul proces legislativ și să renegocieze termenii cu executivul european, ceea ce ar bloca temporar accesul la bani.
Ce prevede legea contestată
Actul normativ prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de zece ani. Condiția de vechime ar urma să crească de la 25 la 35 de ani, iar pensia ar fi plafonată la 70% din ultimul salariu net.
Magistrații ar putea ieși mai devreme la pensie, dar cu o penalizare anuală de 2% din cuantum, măsură aplicabilă gradual până în 2036. Guvernul susține că reforma este echilibrată și compatibilă cu jurisprudența Curții Constituționale, fiind elaborată în colaborare cu Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii.
Avertismentul judecătorilor: risc de demisii în masă
Forumul Judecătorilor din România avertizează că modificările privind vârsta și cuantumul pensiilor ar putea determina demisia sau pensionarea anticipată a peste o mie de magistrați.
Aceste schimbări afectează independența și încrederea legitimă a magistraților aflați în activitate, iar reacțiile instituțiilor relevante, precum CSM, au fost insuficiente pentru a proteja principiile fundamentale ale justiției”, se arată într-un comunicat al organizației.
O eventuală retragere în masă a magistraților ar putea bloca funcționarea instanțelor, avertizează surse din sistemul judiciar, într-un moment în care volumul de dosare este deja la cote record.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că obiectivul reformei este uniformizarea vârstei de pensionare în toate domeniile.
Propunem ca vârsta standard de pensionare pentru magistrați să fie de 65 de ani. În prezent, un magistrat se poate retrage și la 48 de ani, ceea ce nu este sustenabil”, a spus Bolojan.
Acesta a subliniat că Guvernul nu urmărește diminuarea independenței sistemului judiciar, ci o aliniere la standardele europene de sustenabilitate fiscală. „Moral, magistrații care au activitatea blocată parțial ar trebui să primească salarii parțiale”, a adăugat premierul.
Verdictul CCR este așteptat într-un climat politic marcat de tensiuni între Guvern și Înalta Curte, dar și pe fondul presiunilor venite de la Bruxelles. O decizie de neconstituționalitate ar însemna reluarea procedurii legislative și posibile consecințe asupra următoarelor tranșe din PNRR.
Pentru premierul Bolojan, decizia Curții reprezintă un test de autoritate și credibilitate, atât în fața partenerilor europeni, cât și în fața propriului electorat.
