În perioada 10-14 septembrie 2025, satul Breb, aflat în inima Maramureșului, a găzduit a patra ediție a Școlii de toamnă a Institutului Ludwig von Mises, un eveniment devenit, deja, tradiție pentru cei pasionați de dezbateri despre libertarianismul economic, despre intervenționism, protecționism, inflație, piață liberă, liber schimb.
La fel ca edițiile anterioare, și această ediție a oferit participanților un cadru autentic de dialog, învățare și reflecție despre Școala austriacă de economie. Este de la sine înțeles faptul că, întrucât vorbim de Școala austriacă de economie, personajele principale ale dezbaterilor au fost Ludwig von Mises, Murray N. Rothbard, Friederich von Hayek, Carl Menger. Această ediție a reunit economiști, ingineri, studenți, masteranzi, cadre didactice, antreprenori, doctori în științe, însumând un număr de 31 de persoane, cărora m-am alăturat și eu, unii dintre ei fiind beneficiarii unor burse.
Cursurile au fost predate de profesori ai Institutului Ludwig von Mises, Institutului Friederich von Hayek, o parte dintre aceștia predând la Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași: Matei Apăvăloaei, Mihai Vladimir-Topan, Andreas Stamate-Ștefan, Costel Stăvărache, Gabriel Claudiu Mursa, Dan Cristian Comănescu, Mihaela Ifrim, Tudor Smirna, Radu Mușetescu, Călin Meteș, Vlad Mureșan.
În cele două zile de cursuri s-au prezentat teme care au acoperit o gamă largă de subiecte: „Politici economice și reacții corporatiste”, „Structura de producție și ciclul economic”, „Banii și inflația”, „Ce este și ce nu este libertarianismul”, „Liberalismul românesc – o perspectivă istorică”, „Exerciții de admirație – Hans Hermann Hoppe și Alasdair MacIntyre”, „Management privat la stat, pro și contra – cazul Fondului Proprietatea”, „Sfârșitul istoriei-între teologie și politică”, „Piața și activitatea antreprenorială”, „Socialismul și calculul economic”, „Liberul schimb și protecționismul”.
Ca de obicei, sesiunea de expuneri a fost deschisă de Matei Apăvăloaei, care a prezentat tema: „Piața și activitatea antreprenorială”, unde a insistat pe viziunea miseniană despre piață și procesul de piață. A prezentat antreprenorul într-o triplă abordare: ocupațională (este propriul său șef), abordarea structurală (pune eticheta pe firmă, IMM, cum să-ți începi afacerea), abordarea funcțională (rolul îndeplinit de antreprenor în mecanismul de formare al prețurilor, dimensiunea sistemului economic, organizarea producției în firme).
Mihai-Vladimir Topan în expunerea cu titlul „Socialismul și problema calculului economic” a insistat pe viziunea miseniană conform căreia socialismul se confruntă cu imposibilitatea calculului economic deoarece nu există piață, nu există prețuri pentru factorii de producție, deoarece nu există proprietate privată asupra acestora. Cine vrea socialism trebuie să se reconcilieze cu ideea de sărăcie, este una din concluziile temei.
În expunerea „Liberul schimb și protecționismul”, Andreas Stamate-Ștefan ne prezintă reperele intelectuale ale „protecționismului” reprezentate de John Maynard Keynes, Alexander Hamilton, Mihail Manoilescu, apoi reperele intelectuale ale „liberului schimb” reprezentate de fiziocrații francezi François Quesnay, Victor de Riqueti, marchiz de Mirabeau, Anne Robert Jacques Turgot. Esența liberului schimb este sintetizată în câteva idei: existența unei ordini naturale, piața globală este relevantă, compatibilitate între binele personal și binele public. Despre mercantilism ne spune că se bazează pe două doctrine: 1) a balanței comerciale, 2) a structurii comerțului internațional. Apariția științelor economice a fost o reacție la mercantilism.
Tema „Ce este și ce nu este libertarianismul?” prezentată de Costel Stăvărache a provocat discuții aprinse, conceptul de „libertarianism” fiind printre cele mai disputate idei, încercând să afirm, poate puțin forțat, că a fost cuvântul acestei ediții. Au fost prezentate mai multe forme de libertarianism, de tip Rothbard, de tip Mises, de tip David Friedman. Libertarianismul nu este anarhie și, tot el ne spune, că nici măcar nu este economie. Libertarianismul înseamnă să folosesc proprietatea în acord cu voința mea.
Gabriel Claudiu Mursa ne-a prezentat tema „Liberalismul românesc-o perspectivă istorică”, prin care a încercat să răspundă la întrebarea „a existat liberalism în România?” Poziția sa este tranșantă: România nu a adus vreo contribuție la dezvoltarea sistemului de principii liberale, liberalismul atât cât a existat a fost importat pe filiera franceză, liberalismul românesc este de diseminare, nu de creație. Ca promotori ai liberalismului românesc sunt nominalizați Nicolae Șuțu (a ocupat funcții importante în stat: Ministru de finanțe, Mare Postelnic, Mare Logofăt, Președinte al Consiliului de Miniștri – 1853), Ion Ghica (inspirat de Adam Smith). Liberalismul este un produs al lumii occidentale, în România nu a existat o Renaștere care să genereze o explozie de idei.
„Exerciții de admirație – Hans Hermann Hoppe și Alasdair MacIntyre” este titlul temei prezentate de Dan Cristian Comănescu, prin care a pus în valoare opera celor doi mari filozofi. Face o paralelă între creștinismul răsăritean pe care-l etichetează ca fiind „aristotelic” și creștinismul apusean pe care-l consideră ca fiind de sorginte „kantiană”. Unitatea de măsură a civilizației este modul de viață, sintetizează autorul expunerii.
O temă interesantă, în acest context inflaționist, a fost prezentată de Mihaela Ifrim: „Banii și inflația”. Banii sunt un mijloc de plată universal acceptat care au contribuit la reducerea costurilor tranzacțiilor. Banii circulă pe baza încrederii pe care o avem în promisiunile de plată ale emitenților. În viziunea lui Menger, banii sunt o instituție socială, și nu una statală. Prezintă succint efectele inflației: descurajarea conduitei chibzuite, acționează ca impozit ascuns, oferă iluzia unei creșteri a puterii de cumpărare. Cea mai stabilă perioadă a Europei a fost între 1870-1914, cu etalonul aur ca monedă, ne spune în finalul prezentării.
Tudor Gherasim Smirna a prezentat tema „Structura de producție și ciclul economic” în care a sintetizat trecerea de la economia de tip „Crusoe” la economia mai complexă prin acumularea de capital. Referitor la crize, a subliniat faptul că în perioada de criză manipularea dobânzii cheie este un instrument des folosit cu scopul de a oferi bani mai ieftini. Teoria misesină a ciclului economic a ocupat un loc central în cadrul expunerii.
Foarte interesantă a fost tema expusă de Radu Mușetescu, „Problema stimulentelor” (incentives) din care a rezultat că această chestiune este esențială pentru economie. L-a citat pe Rothbard care a afirmat că „Stimulentele sunt intervenții care influențează comportamentul prin modificarea costurilor și a beneficiilor economice ale unei anumite activități”. Economia este și studiul stimulentelor, ne spune Mușetescu, citând pe Levitt & Dubner. A explicat cum reacționează oamenii în cazul unei reglementări proaste, înmatriculările auto făcute în Bulgaria, pentru a scăpa de condițiile impuse la noi în țară. Inteligența pieței este superioară inteligenței reglementatorilor, concluzionează Radu Mușetescu.
Călin Meteș a prezentat o temă foarte interesantă și foarte actuală în contextul reformelor inițiate în economia noastră. Tema are titlul „Management privat la stat, pro și contra – cazul Fondului Proprietatea”. Acest fond care a fost promovat și pe plan internațional a fost conceput ca un vehicul de despăgubire pentru persoanele expropriate abuziv de către regimul comunist. Listarea la bursă a unei companii vine la pachet cu un proces de transparentizare, iar valoarea reală a unei companii o dă bursa.
Expunerea lui Vlad Mureșan, „Sfârșitul istoriei – între teologie și politică” a captat atenția tuturor participanților, nu numai prin tema abordată ci și prin anvergura oratorică a prezentatorului.
Sesiunea de Q&A de final, la care au participat aproape toți lectorii, a pus pe tapet câteva idei interesante legate de gândirea opera lui Adam Smith, Rothbard, Cantillon, Keynes.
Toate aceste prelegeri și dezbateri au avut loc în atmosfera foarte primitoare a Maramureșului, în satul Breb, un spațiu emblematic pentru păstrarea identității culturale și pentru dialogul între prezent și trecut. Pe lângă cele două zile de cursuri, a fost și o zi de pauză în care s-au vizitat obiective turistice locale. A patra ediție a continuat direcțiile conturate în edițiile precedente, menținându-se ca un reper în peisajul celor care doresc să aprofundeze Școala austriacă de economie.
