Preşedintele Emmanuel Macron a acceptat luni dimineaţa demisia premierului Sébastien Lecornu, abia numit în funcţie şi care, cu o zi înainte, îşi prezentase noul cabinet. Decizia survine pe fondul unui val de critici venite atât din partea opoziţiei, cât şi a aliaţilor săi politici, notează Reuters.
„Nu poţi fi prim-ministru atunci când condiţiile nu sunt îndeplinite”
Am încercat să construiesc o cale de urmat pe subiecte care puteau fi închise, precum asigurarea de şomaj şi securitatea socială, pentru a elabora o foaie de parcurs comună. Dar nu poţi fi prim-ministru atunci când condiţiile nu sunt îndeplinite”, a declarat Sébastien Lecornu, în faţa jurnaliştilor, la Matignon.
Lecornu, în vârstă de 39 de ani, fusese numit prim-ministru la 9 septembrie. Intrat în politică la 16 ani, el s-a remarcat iniţial ca susţinător al lui Nicolas Sarkozy, înainte de a deveni un apropiat al preşedintelui Macron.
Demisia sa – la doar 14 ore după anunţarea cabinetului – este considerată una dintre cele mai rapide din istoria celei de-a Cincea Republici şi marchează o adâncire a crizei politice care zguduie Franţa de peste doi ani.
Reacţii politice în lanţ. Dreapta şi extrema dreaptă cer dizolvarea parlamentului
Lidera de facto a extremei drepte, Marine Le Pen, a salutat gestul lui Lecornu, pe care l-a calificat drept „o măsură înţeleaptă”, cerând însă mai departe dizolvarea Adunării Naţionale şi organizarea de alegeri anticipate.
Îl invit pe preşedinte să dizolve parlamentul. Am ajuns la capătul drumului. Mâine nu va mai fi nimic. Gluma s-a terminat, farsa a durat destul”, a declarat Marine Le Pen.
Liderul formaţiunii Rassemblement National (RN), Jordan Bardella, a mers mai departe:
Nu poate exista o revenire la stabilitate fără o revenire la urne şi dizolvarea Adunării Naţionale.” RN este în prezent cotat favorit în sondajele electorale.
De partea stângii, socialistul Philippe Brun a transmis pe X că partidul său este „gata să-şi asume responsabilităţile”. „Este timpul să îi chemăm pe cei care au ieşit pe primul loc în alegeri”, a scris el, amintind că alianţa de stânga a câştigat scrutinul legislativ anticipat de anul trecut.
Vicepreşedintele formaţiunii de dreapta Les Républicains, eurodeputatul François-Xavier Bellamy, a declarat că partidul său „nu are de ce să se teamă de o dizolvare”, adăugând că LR a obţinut mai multe succese în ultimele alegeri parţiale.
Deşi păstrat în guvern, ministrul de interne Bruno Retailleau (LR) criticase componenţa noului executiv, considerând că „nu se deosebeşte prea mult de cel precedent, respins prin moţiune de cenzură”.
După demisia lui Lecornu, tot mai multe voci – atât de dreapta, cât şi de extremă stânga – au cerut demisia preşedintelui Emmanuel Macron însuşi.
Piaţa financiară reacţionează: cădere bruscă a bursei şi deprecierea euro
Efectele politice au fost resimţite imediat şi pe pieţele financiare. Indicele CAC 40 de la Paris s-a prăbuşit luni cu 12%, devenind cel mai slab indice din Europa.
Acţiunile marilor bănci franceze – BNP Paribas, Société Générale şi Crédit Agricole – au pierdut între 4% şi 5%, în timp ce moneda euro s-a depreciat cu 0,7%, coborând la 1,1665 dolari.
Randamentele obligaţiunilor franceze pe 10 ani au crescut cu 7,4 puncte de bază, ajungând la 3,585%, iar diferenţa faţă de titlurile germane – considerate de referinţă în zona euro – a urcat la 86,6 puncte de bază, cel mai ridicat nivel din ianuarie.
Franţa se confruntă cu cea mai gravă criză politică de la crearea celei de-a Cincea Republici, în 1958. Sistemul, conceput pentru a garanta stabilitate şi o majoritate prezidenţială solidă, este acum blocat de un parlament profund fragmentat.
De la realegerea sa din 2022, Emmanuel Macron a fost nevoit să schimbe cinci prim-miniştri, iar decizia de a convoca alegeri anticipate în 2024 nu a făcut decât să agraveze impasul politic.
Într-un context dominat de ascensiunea extremei drepte şi de divizarea stângii, centrul politic francez pare să se prăbuşească, iar apelurile la noi alegeri devin tot mai insistente.
