Liderii Uniunii Europene au susţinut miercuri planurile de consolidare a apărării blocului european împotriva dronelor ruseşti, în cadrul reuniunii lor de la Copenhaga, care a avut loc la câteva zile după ce Danemarca s-a confruntat cu incursiuni repetate în spaţiul său aerian ale unor aeronave fără pilot, relatează Reuters.
POLITICO scrie că ţările au avut dificultăţi în a găsi poziţii comune cu privire la modul exact în care trebuie să acţioneze. Au persistat divergenţe cu privire la „zidul anti-drone” propus de Comisia Europeană, Franţa şi Germania contestând fezabilitatea acestuia, iar Grecia şi Italia dorind să ştie ce avantaje ar avea flancul sudic al Europei.
Autorităţile europene au acuzat Rusia de încălcări flagrante ale spaţiului aerian al regiunii, inclusiv prin incursiuni recente ale dronelor în Polonia şi ale avioanelor de vânătoare în Estonia.
Europa trebuie să fie capabilă să se apere”, a declarat prim-ministrul danez Mette Frederiksen după summitul UE. „Trebuie să ne consolidăm producţia de drone şi capacităţile anti-drone, iar acest lucru include crearea unei reţele europene de măsuri anti-drone care să poată proteja şi, desigur, neutraliza intruziunile din exterior”, a punctat Frederiksen.
Comisia Europeană, organul executiv al UE, nu a elaborat încă un plan detaliat pentru zidul anti-drone, lăsând deschise întrebări cu privire la costuri şi aspecte practice.
Von der Leyen a declarat că flancul estic al Europei va fi o prioritate, datorită proximităţii sale faţă de Rusia, dar că „zidul anti-drone” va fi conceput ca un scut pentru întregul continent.
Anterior, prim-ministrul italian Giorgia Meloni a declarat că nici frontierele sudice ale Europei nu ar trebui neglijate în contextul concentrării atenţiei asupra flancului estic al UE, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a solicitat o abordare cuprinzătoare a ameninţării reprezentate de drone. „În realitate, avem nevoie de sisteme avansate de avertizare timpurie pentru a anticipa mai bine ameninţările”, a declarat el reporterilor, subliniind, de asemenea, importanţa descurajării prin capacităţi de atac la distanţă lungă.
Rusia a negat orice responsabilitate pentru dronele care au zburat deasupra Danemarcei, a contestat faptul că avioanele sale de vânătoare au intrat în spaţiul aerian estonian şi a declarat că nu a intenţionat să trimită drone în Polonia.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a criticat discuţiile Europei despre un zid anti-drone. „Aşa cum a arătat istoria, ridicarea de ziduri este întotdeauna un lucru rău”, a declarat el marţi.
Active rusești pentru Ucraina
Reuniunea de la Copenhaga a oferit, de asemenea, prima ocazie liderilor celor 27 de ţări ale UE de a dezbate o propunere de utilizare a activelor ruseşti îngheţate în Europa pentru a finanţa un împrumut major către Ucraina. La sosirea la summit, unii lideri şi-au exprimat sprijinul ferm pentru această idee, în timp ce alţii s-au arătat mai precauţi.
Kremlinul a condamnat propunerea ca fiind „un furt pe faţă”.
În plus, vechii adversari au rămas fideli principiilor lor, Ungaria respingând sugestia controversată a lui António Costa, preşedintele Consiliului European, de a renunţa la veto. Preşedintele Consiliului a încercat să modifice regulile UE pentru a găsi o soluţie la opoziţia de lungă durată a Ungariei faţă de aderarea Ucrainei la bloc, dar iniţiativa nu a avut succes.
Budapesta nu a fost singurul oponent: alte ţări erau îngrijorate că, prin modificarea regulilor de aderare, şi-ar limita propria capacitate de a bloca cererile de aderare pe care le consideră problematice.
Şedinţa dedicată apărării a durat cu două ore mai mult decât era prevăzut, lăsând doar puţin timp pentru a discuta despre sprijinul acordat Ucrainei. Organizatorii au luat în considerare prelungirea discuţiilor până târziu în seară, dar în cele din urmă au decis să încheie discuţiile, potrivit POLITICO.
