Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) se reunesc miercuri la Copenhaga, într-un summit dedicat consolidării apărării continentului în fața amenințării ruse, într-un context tensionat de apariția unor drone misterioase în spațiul aerian danez. Mii de polițiști au fost mobilizați pentru securitatea reuniunii, iar Germania, Polonia, Franța, statele nordice și chiar Ucraina au trimis întăriri militare în capitala daneză. Statele Unite au pus la dispoziția autorităților echipamente antidronă.
În ultimele zile, semnalările repetate de drone au determinat inclusiv închiderea temporară a aeroportului din Copenhaga – cel mai mare din Europa de Nord. Deși originea acestora nu a fost confirmată oficial, autoritățile daneze indică Rusia drept principal suspect. Moscova este deja acuzată de incursiuni similare: aproximativ 20 de drone detectate în spațiul aerian polonez la începutul lui septembrie și încălcarea spațiului aerian eston de către trei avioane de luptă rusești.
Premierul eston Kristen Michal consideră aceste episoade parte dintr-o strategie de distragere: „Putin vrea ca noi să vorbim despre noi înșine, nu despre ajutorul pentru Ucraina”, a declarat acesta pentru AFP.
Patru proiecte strategice: de la apărarea spațiului la „zidul antidronă”
În acest climat de insecuritate, liderii europeni vor analiza patru direcții majore de acțiune: apărarea spațiului, consolidarea flancului estic al UE, dezvoltarea unei arhitecturi antirachetă și construirea unui așa-numit „zid antidronă”.
Europa trebuie să dea un răspuns puternic și unit incursiunilor dronelor rusești la frontierele noastre”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Pentru a finanța aceste proiecte, Comisia a pus deja la dispoziție împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro, dintre care 100 de miliarde sunt destinate statelor aflate pe „linia frontului” – Polonia și țările baltice. Alte surse de finanțare sunt în discuție, urmând ca până la finalul lunii octombrie executivul european să prezinte o „foaie de drum” detaliată.
Activele rusești blocate, posibilă sursă pentru sprijinirea Ucrainei
Un alt subiect fierbinte al reuniunii de la Copenhaga este găsirea unor surse de finanțare stabile pentru Ucraina. Susținerea americană este incertă, iar perspectivele păcii par tot mai îndepărtate.
În acest context, revine pe agendă ideea folosirii activelor rusești blocate în Europa. Aproximativ 210 miliarde de euro aparținând Băncii Centrale a Rusiei se află înghețate la Euroclear, instituție financiară cu sediul la Bruxelles, încă din februarie 2022.
Deși multe state europene resping confiscarea directă a acestor fonduri, există deschidere pentru utilizarea lor ca garanție în vederea contractării unui împrumut de până la 140 de miliarde de euro pentru Kiev. Potrivit documentelor de lucru, Ucraina ar urma să ramburseze împrumutul doar în cazul în care Rusia va accepta să plătească reparații de război. Dacă Moscova refuză, sancțiunile și blocajul activelor ar rămâne în vigoare.
Blocajul ungar și perspectiva extinderii UE
Summitul de la Copenhaga va aborda și tema parcursului european al Ucrainei. Bruxellesul vrea să transmită un semnal de încurajare Kievului, însă negocierile de aderare sunt blocate de Ungaria.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, ia în calcul o soluție de compromis: deschiderea fiecărui capitol de negociere prin vot cu majoritate calificată, nu prin unanimitate. Totuși, închiderea capitolelor și avansarea în proces ar necesita în continuare acordul tuturor, inclusiv al Budapestei – ceea ce limitează semnificativ eficiența acestei măsuri.