Ministerul Finanțelor a publicat în dezbatere proiectul de ordonanță privind rectificarea bugetară pe 2025, care aduce o creștere semnificativă a cheltuielilor și a deficitului.

Potrivit documentului, veniturile bugetului general consolidat se majorează cu 3,23 miliarde lei, în timp ce cheltuielile cresc cu 27,81 miliarde lei, ceea ce determină o majorare a deficitului cu 24,57 miliarde lei.

Noul nivel al deficitului bugetar este estimat la 8,4% din PIB, cu 1,36 puncte procentuale peste ținta stabilită prin Legea bugetului de stat pe 2025.

Cine primește bani în plus

Cei mai mari beneficiari ai rectificării sunt:

• Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: +20,07 miliarde lei (din care 12,08 mld. lei pentru plata dobânzilor și aproape 7 mld. lei pentru proiecte din PNRR).

• Ministerul Muncii: +5,51 miliarde lei (pentru drepturi de asistență socială și pentru transferuri către bugetul asigurărilor sociale).

• Ministerul Dezvoltării: +2,47 miliarde lei (pentru Programul Anghel Saligny și proiecte din PNRR).

• Ministerul Agriculturii: +1,22 miliarde lei.

• Ministerul Energiei: +1,19 miliarde lei (subvenții pentru compensarea prețurilor la energie).

• Alte suplimentări: Ministerul Mediului (+859 mil. lei), Ministerul Economiei (+416,9 mil. lei), Ministerul Educației (+140,5 mil. lei), Autoritatea Electorală Permanentă (+169 mil. lei), SRI (+92,8 mil. lei), Ministerul Justiției (+85,9 mil. lei).

Unde se taie fonduri

Rectificarea aduce reduceri semnificative de credite la:

• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: -3,24 miliarde lei.

• Ministerul Sănătății: -2,66 miliarde lei (în special la proiecte finanțate din fonduri externe și PNRR).

• Ministerul Transporturilor: -1,84 miliarde lei.

• Alte diminuări: Ministerul Finanțelor (-668 mil. lei), Ministerul Afacerilor Interne (-164,8 mil. lei), Secretariatul General al Guvernului (-146 mil. lei), STS (-127,6 mil. lei).

Motivele rectificării

Ministerul Finanțelor justifică modificările prin:

• execuția bugetară pe primele 8 luni din 2025, cu un deficit de 86,36 mld. lei (4,54% din PIB);

• necesitatea finanțării cheltuielilor obligatorii (dobânzi, salarii, asistență socială);

• finanțarea programelor Anghel Saligny și PNRR;

• compensarea facturilor la energie și sprijin pentru consumatorii vulnerabili.

Pentru a tempera presiunea bugetară, proiectul prevede restricții la majorările salariale acordate personalului din proiecte europene sau din administrația locală (de la 50% la 40%), precum și neacordarea bonusurilor pentru proiectele PNRR întârziate.

Guvernul estimează o creștere economică modestă în 2025, de 0,3% pe serie brută și 1,4% pe serie ajustată sezonier, în timp ce inflația mai ridicată a dus la o revizuire pozitivă a deflatorului PIB. Totodată, documentul menționează efectele negative ale politicilor comerciale protecționiste ale SUA asupra relațiilor internaționale.