Autoritățile din Republica Moldova au anunțat vineri că iau în calcul mai multe scenarii de destabilizare în ziua alegerilor parlamentare de duminică, inclusiv întreruperi de curent electric, alarme false cu bombă, atacuri cibernetice, violențe stradale și acțiuni de vandalism.

Executivul de la Chișinău transmite că obiectivul instituțiilor statului este clar: „nu vom admite ca furtul de voturi și acțiunile de destabilizare rusești să devină o lovitură de stat electorală”.

Posibile scenarii de destabilizare

• Întreruperi de curent: autoritățile au pregătit măsuri pentru ca procesul de vot să continue fără întrerupere, furnizorii de electricitate având echipe speciale pregătite să intervină.
• Alarme false cu bombă: tacticile folosite în trecut vor fi gestionate prompt de poliție și structurile de securitate.
• Atacuri cibernetice: vizate ar putea fi frontierele, aeroporturile, plățile, semnătura digitală și comunicațiile. În 2025 au fost identificate peste 1.000 de atacuri asupra infrastructurii critice. CEC dă asigurări că votul rămâne protejat și validat prin proceduri scrise și de Curtea Constituțională.
• Manipulare informațională și scurgeri de date: autoritățile afirmă că serviciile rusești încearcă să compromită sistemul cibernetic guvernamental, dar că există monitorizare permanentă și comunicare transparentă pentru a evita panica.
• Violențe stradale: SIS, IGP și PCCOCS au reținut deja peste 70 de persoane instruite în Serbia de GRU, acuzate că pregăteau atacuri violente. În urma perchezițiilor s-au găsit arme, grenade, bastoane și zeci de mii de euro.
• Vandalism și destabilizare legate de Transnistria: autoritățile spun că Rusia încearcă să recruteze resurse din așa-numitul MGB transnistrean. S-au făcut ajustări la secțiile de vot, iar alegătorii și observatorii sunt rugați să semnaleze imediat orice tentativă de fraudă sau violență.

Ministerul Afacerilor Interne a mobilizat toate instituțiile din subordine pentru buna desfășurare a scrutinului.

Reuters: Ţara se confruntă cu alegeri parlamentare decisive, având ca miză aderarea la UE

Republica Moldova organizează duminică, 28 septembrie, alegeri parlamentare cu o miză istorică, scrutinul urmând să determine direcția strategică a țării: integrarea europeană sau o posibilă reorientare către Rusia.

Guvernul pro-european de la Chișinău avertizează asupra unei campanii subversive orchestrate de Moscova pentru a influența votul și a destabiliza procesul democratic. Președinta Maia Sandu a transmis că „suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială şi viitorul european al Moldovei sunt în pericol”, acuzând Rusia că a cheltuit sute de milioane de euro pentru a manipula scrutinul și a recrutat oameni pregătiți să stârnească dezordine.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la putere, riscă să nu mai dețină majoritatea în Parlamentul de 101 locuri și ar putea fi nevoit să negocieze o coaliție, scenariu care ar complica planul Maiei Sandu de aderare la UE până în 2030.

Opoziția, condusă de pro-rușii din Blocul Patriotic și formațiuni populiste precum „Alternativa”, mizează pe nemulțumirea față de prețurile ridicate, reformele lente și scepticismul față de beneficiile integrării europene.

Interferențe externe și presiuni interne

Oficialii moldoveni acuză serviciile rusești că instruiesc cetățeni pentru a provoca violențe. În ultimele săptămâni, poliția a arestat 74 de persoane suspectate că pregăteau proteste violente, iar Serbia a reținut două persoane implicate în acest dosar.

Comisia Electorală Centrală a exclus din competiție două partide acuzate de finanțare ilegală: „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, și „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, apropiată de oligarhul fugar Ilan Șor, sancționat de SUA și UE ca agent de influență rus.

UE și liderii Franței, Germaniei și Poloniei și-au exprimat în mod repetat sprijinul pentru candidatura Moldovei, considerată esențială pentru a limita influența Moscovei în regiune. Însă, după referendumul din 2024, în care doar 50% dintre votanți s-au pronunțat pentru integrarea europeană, entuziasmul public rămâne fragil.

Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, resimte în continuare efectele războiului din Ucraina și ale crizei energetice provocate de Rusia. Inflația, deși redusă față de 2022, se menține la 7%, iar corupția și reformele întârziate amplifică nemulțumirile populației.

Un rol cheie în scrutin îl va avea diaspora, care de regulă votează masiv pro-european. CEC a organizat 301 secții de vot în 41 de țări, dintre care 75 în Italia și 23 în România. În Rusia vor funcționa doar două secții, fapt criticat de Moscova.