Parlamentul României s-a reunit duminică, 7 septembrie, într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru dezbaterea a 4 moțiuni de cenzură depuse de AUR, POT și SOS, ca urmare a asumării răspunderii Guvernului pe mai multe proiecte privind măsurile fiscale. La finalul dezbaterilor pe fiecare moțiune de cenzură, parlamentarii trebuie să dea un vot secret cu bile. Partidele suveraniste au cerut amânarea votului, acuzând că nu este cvorum.
Moțiunile de cenzură au picat, Opoziția având mai puține voturi decât semnăturile adunate inițial.
Premierul Ilie Bolojan răspunde criticilor aduse de opoziţie în cele patru moţiuni de cenzură depuse, spunând că reformele reprezintă„ o ameninţare pentru populism şi conspiraţionism”. ”Am o rugăminte pentru colegii din opoziţie: nu mai blocaţi munca Guvernului cu moţiuni de tip Caţavencu, în care primiţi să se revizuiască, dar numai în părţile neesenţiale”, le-a transmis premierul parlamentarilor din opoziţie.
Clasa politică din România se va împărţi astăzi între cei care vor să reformeze statul şi cei care trag de timp, calculând doar câştiguri electorale. Anii de comunism şi tranziţia haotică au lăsat urme adânci şi nu mai avem timp de pierdut, trebuie să reaşezăm scara valorilor şi să ducem România spre modernizare”, a declarat Bolojan în plenul Camerelor reunite.
El spune că reformele reprezintă„ o ameninţare pentru populism şi conspiraţionism”.
„Am citit moţiunile depuse. Am respect pentru orice opinie, dar unele arată lipsă de logică şi de înţelegere a interesului ţării noastre. De aceea, am o rugăminte pentru colegii din opoziţie: nu mai blocaţi munca Guvernului cu moţiuni de tip Caţavencu, în care primiţi să se revizuiască, dar numai în părţile neesenţiale”, le-a transmis premierul parlamentarilor din opoziţie.
În ceea ce priveşte moţiunea de cenzură privind măsurile care vizează sistemul sanitar, premierul susţine că reforma este „o necesitate” iar aceasta „nu înseamnă austeritate, ci eficienţă” şi pune pacientul de primul loc, medicul în centrul deciziei şi fondurile acolo unde este nevoie de ele.
„Obiecţiile formulate par mai degrabă critici de dragul criticilor”, spune Bolojan, care prezintă şapte motive care contraargumentează cele şapte puncte ale moţiunii.
Prezentă contraargumentele şegului Executivului:
1. Creşterea accesului la servicii medicale.
Proiectul cuprinde o serie de măsuri care sprijină pe cei mai vulnerabili să aibă acces mai rapid la servicii – fie că este vorba despre zone rurale, fie de servicii la domiciliu pentru seniori, bolnavi cronici, persoane cu dizabilităţi.
În moţiune se vorbeşte despre limitarea decontării la o singură investigaţie de înaltă performanţă, ca şi cum aceasta ar fi o barieră pusă în faţa pacienţilor. Nicidecum. România cheltuieşte astăzi banii haotic, cu investigaţii repetate, uneori fără justificare medicală, diagnosticul întârzie. Noua reglementare nu limitează accesul, ci îl organizează, traseul pacientului devine mai clar, iar resursele sunt utilizate pentru cei care au cu adevărat nevoie de monitorizare complexă.
2. Management profesionist în spitale şi contracte pe bază de indicatori de performanţă.
Creştem responsabilitatea managerilor şi şefilor de secţii, eliminăm numirile fără concurs, aducem mai multă transparenţă şi sancţiuni mai mari pentru a descuraja raportările fictive.
3. Plată mai corectă pentru medicii de familie.
Medicina primară este stâlpul sistemului. De aceea, regândim modul de finanţare cu un model care încurajează calitatea şi munca reală, nu doar listele; încurajează medicii de familie care oferă mai multe servicii pacienţilor.
4. Încurajăm ambulatoriul de specialitate, tocmai pentru că dorim să reorientăm pacienţii din zona de spitalizare către medicina de familie şi medicina de specialitate.
Din eliminarea internărilor care nu sunt necesare se pot economisi peste 3 miliarde de lei, care pot fi redirecţionaţi tot pentru servicii medicale, spre exemplu pentru medicina de specialitate. Autorii moţiunii, pe de-o parte, acuză subfinanţarea ambulatoriilor, iar pe de altă parte, recunosc faptul că finanţarea lor va creşte.
5. Se schimbă mecanismul prin care asigurăm accesul la medicamente inovative, în aşa fel încât să fie predictibil şi fără presiune pe bugetul public. Dar, în acelaşi timp, încurajăm prescrierea de medicamente generice.
Înţeleg îngrijorările, dar precizez limpede: medicamentele inovative care nu au alternativă terapeutică nu vor fi afectate în niciun fel. În acelaşi timp, pentru prima dată după mulţi ani, extindem lista de medicamente compensate şi gratuite prin introducerea de noi molecule generice şi biosimilare. Corectăm dezechilibrele, creştem accesul la tratamente moderne şi asigurăm alternative eficiente şi accesibile.
Independenţa deciziei medicilor rămâne un principiu fundamental. Medicul are dreptul deplin să prescrie ceea ce consideră corect pentru pacient, conform ghidurilor medicale. Nu restricţionăm prescripţia, ci stabilim că din fondurile Casei de Asigurări se asigură acces echitabil pentru toţi pacienţii.
6. Responsabilizăm spitalele private.
Dacă un pacient este externat nejustificat dintr-un spital privat şi reinternat într-un spital public pentru aceeaşi patologie într-un interval de 48 de ore, spitalul privat trebuie să acopere costurile. Nu este corect ca tot bugetul statului să suporte cheltuielile, aşa cum doresc semnatarii moţiunii.
7. Fondurile pentru spitale vor fi folosite eficient.
Alocările pentru salariile personalului din sănătate vor fi făcute în principal prin raportare la serviciile medicale asigurate pentru pacienţi.
”Având în vedere că parlamentarii opoziţiei au dorit să bifeze doar un exerciţiu politic, vă rog să respingeţi această moţiune plină de contradicţii”, a conchis Bolojan.
