Raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite privind situația drepturilor omului în România pentru anul 2024 descrie un tablou marcat de tensiuni politice fără precedent, acuzații de restrângere a libertății de exprimare politică și deficiențe persistente în domenii-cheie precum libertatea presei, drepturile angajaților, protecția minorităților și siguranța persoanelor vulnerabile.
Criza electorală și acuzațiile de ingerință externă
Evenimentul central al anului a fost anularea alegerilor prezidențiale. Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a invalidat rezultatele primului tur, desfășurat pe 24 noiembrie, invocând „multiple nereguli și încălcări ale legii electorale” care ar fi compromis corectitudinea procesului. Decizia a fost percepută de raportul american ca o „restricție nejustificată a libertății de exprimare politică”, cu o severitate fără precedent în istoria recentă.
Curtea a indicat o presupusă influență externă, o operațiune de informare a Rusiei prin rețelele sociale. Însă, observatori independenți citați în raport contestă această interpretare, sugerând că postările și campaniile respective ar fi fost, de fapt, activitate electorală organică a unui partid românesc.
Libertatea presei: între protecția legală și presiunile politice
Constituția garantează libertatea de exprimare, dar raportul subliniază lipsa transparenței privind proprietatea mass-media și finanțarea opacă din partea partidelor politice. În plus, politica editorială a unor instituții media ar fi influențată de interesele patronale sau politice.
Accesul jurnaliștilor la informații publice a fost uneori restricționat, iar în unele cazuri aceștia au fost hărțuiți, amenințați sau acționați în instanță pentru investigațiile lor. Un caz notabil a fost cel din 18 iulie 2024, când DIICOT Caraș-Severin a emis o ordonanță prin care solicita RISE Project să își dezvăluie sursele, document anulat ulterior de DIICOT central pe motiv de eroare procedurală.
Un alt incident, petrecut la 14 ianuarie 2024, a implicat-o pe activista civică Angi Șerban, reținută și interogată după o postare pe Facebook interpretată de poliție drept incitare la violență.
Drepturile angajaților: lacune în protecție și aplicare
Raportul identifică practici precum crearea de entități juridice separate pentru a evita reprezentarea sindicală și dificultăți în dovedirea concedierilor abuzive pe criterii sindicale. Deși există sancțiuni pentru ore suplimentare excesive și discriminare antisindicală, aplicarea legislației este adesea insuficientă.
Inspectoratul Muncii, în colaborare cu ANAF, a desfășurat controale în sectoare predispuse la munca la negru, dar accentul a fost pus mai mult pe colectarea taxelor decât pe protecția drepturilor lucrătorilor. Investigațiile accidentelor de muncă, inclusiv a celor mortale, au fost adesea superficiale, iar responsabilitatea a fost atribuită victimelor.
Detenție și securitatea persoanei: lipsă de garanții pentru pacienții cu probleme psihice
Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a criticat insuficiența garanțiilor legale privind tratamentul psihiatric obligatoriu și detenția de siguranță, precum și întârzierile în controlul judiciar al internărilor. Cazurile de forță excesivă din partea poliției, în special împotriva romilor, continuă să fie raportate. Un exemplu grav a avut loc în septembrie 2024 la Reghin, unde un bărbat rom a fost insultat, agresat și reținut 24 de ore fără îngrijiri medicale.
Protecția copiilor: muncă infantilă și căsătorii timpurii
Legea interzice munca copiilor, dar aplicarea este inegală. Munca infantilă, inclusiv cerșitul și vânzarea pe stradă, este prezentă mai ales în comunitățile rome urbane. Căsătoriile sub vârsta legală, deși interzise în majoritatea cazurilor, persistă în anumite grupuri sociale, iar autoritățile nu intervin întotdeauna.
Antisemitism: vandalism și glorificarea mișcării legionare
Raportul notează vandalizarea lăcașurilor de cult evreiești și răspândirea simbolurilor fasciste în spații publice. Politicieni și figuri publice au postat online conținut antisemit sau pro-legionar. Un caz major a fost hotărârea CEDO din 23 aprilie 2024 împotriva României, legată de rejudecarea și achitarea în anii 1990 a doi ofițeri implicați în deportarea evreilor în timpul Holocaustului.
Cazul Gheorghe Ursu: o decizie controversată
În mai 2024, Curtea Constituțională a respins recursul împotriva achitării foștilor ofițeri de Securitate acuzați de moartea disidentului Gheorghe Ursu. Criticii au considerat hotărârea un act de impunitate pentru crimele politice din perioada comunistă.
