Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni un set de măsuri radicale pentru reformarea sistemului sanitar, cu scopul declarat de a eficientiza cheltuirea fondurilor publice și de a îmbunătăți calitatea serviciilor medicale. În centrul reformei se află introducerea criteriilor de performanță în salarizarea medicilor, prin proiecte-pilot ce vor fi lansate în mai multe spitale selectate.

Problema identificată: lipsa stimulentelor pentru performanță

Ministrul Sănătății reclamă multe decontări fictive atât la stat, cât şi la privat. Măsuri în cazul spitalelor private care transferă pacienţi la unităţi din sistemul public

Avem o lipsă a criteriilor de performanță în sistem din punct de vedere al salarizării medicilor. Nu există mecanisme care să încurajeze medicii să lucreze mai mult, să facă mai multe intervenții sau să își optimizeze activitatea,” a declarat Ilie Bolojan, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

Potrivit premierului, situația actuală descurajează implicarea suplimentară a medicilor, iar unitățile spitalicești funcționează într-un sistem rigid, în care plata nu este corelată cu volumul sau calitatea actului medical.

Guvernul intenționează să implementeze, în primă etapă, proiecte-pilot în anumite spitale, pentru a testa noul sistem de salarizare. Medicii implicați în aceste proiecte vor fi remunerați în funcție de rezultatele obținute, pe baza unor indicatori clari, precum:

• numărul de intervenții realizate;
• complexitatea cazurilor tratate;
• timpul de așteptare pentru pacienți;
• rata de complicații post-operatorii sau readmisii.

Dacă experimentul va avea succes, modelul va fi extins la nivelul întregului sistem public de sănătate.

Vrem să legăm plata de activitatea efectiv desfășurată, nu doar de prezența fizică în spital. Dacă rezultatele vor apărea, vom generaliza acest mecanism în toate spitalele,” a punctat premierul.

Cheltuieli în creștere, lipsă de eficiență

Premierul a semnalat și problema majoră a creșterii continue a cheltuielilor din sistemul sanitar, fără o corelație directă cu serviciile oferite pacienților.

Potrivit datelor prezentate, costurile medicale acoperite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate au ajuns la 16% din totalul veniturilor bugetare, față de 11% în anii trecuți. În plus, CNAS are nevoie de un supliment de cel puțin 10 miliarde de lei pentru a acoperi facturile restante de la începutul anului.

Ne aflăm într-o situație dificilă. Nu putem continua să alimentăm un sistem ineficient la nesfârșit. Dacă tot alocăm sume suplimentare, vrem să fim siguri că ele se duc către pacienți, nu doar pentru a crește aparatul birocratic sau a plăti salarii pentru activități care nu se desfășoară efectiv,” a declarat Bolojan.

Probleme de management: șefi de secție numiți de universități, fără indicatori clari

O altă problemă identificată de premier este legată de lipsa controlului managerial real asupra spitalelor. Bolojan a criticat situațiile în care șefii de secție sunt numiți de universități sau facultăți de medicină, fără a avea un contract de management clar cu conducerea spitalului.

Dacă șefii de secție nu sunt parte din echipa de management a spitalului și nu sunt evaluați pe baza unor indicatori clari, atunci managerul de spital nu are pârghiile necesare pentru a impune eficiență. Practic, nu are cu cine să facă management,” a explicat Bolojan.

Reforma anunțată de Guvern se înscrie în direcția strategiei pe termen mediu pentru sistemul sanitar, care mai prevede:

• reducerea cu peste 20% a paturilor pentru spitalizare continuă până în 2030, în paralel cu dezvoltarea ambulatoriilor;
• centralizarea achizițiilor de medicamente și echipamente medicale;
• transformarea spitalelor ineficiente în centre de recuperare sau de îngrijiri paliative;
• digitalizarea sistemului de raportare medicală pentru a urmări mai bine traseul banilor și serviciilor.

Dialog social și asigurări pentru personalul medical

Premierul a dat asigurări că sistemul sanitar nu va fi afectat de măsuri de austeritate și că personalul medical nu are motive să intre în grevă, întrucât discuțiile cu sindicatele sunt deschise, iar salariile de bază nu vor fi reduse.

Nu dorim să tăiem venituri, ci să le corelăm mai bine cu activitatea. Avem nevoie de un sistem echitabil, în care să fie răsplătită munca reală, nu doar statul degeaba,” a spus Bolojan.

Introducerea salarizării pe criterii de performanță în sănătate a mai fost discutată în trecut, dar a eșuat din cauza rezistenței interne și a lipsei de voință politică. De această dată, Guvernul pare hotărât să implementeze un model similar cu cel practicat în unele state occidentale, unde plata la serviciu (fee for service) sau pe rezultat (pay for performance) coexistă cu salariile de bază.

Spitalele vor fi reclasificate

Spitalele vor fi reclasificate, în funcție de competențele și activitățile lor, iar o nouă categorie de spitale strategice va fi înființată pentru tratarea cazurilor complexe și prioritare.

Se va actualiza modul în care sunt clasificate spitalele în funcție de nivelul serviciilor pe care le oferă, pentru a reflecta schimbările recente în structura și activitățile spitalelor cu paturi. De asemenea, va fi creată o nouă categorie de spitale, numite spitale strategice, care vor avea un rol important în sistemul de sănătate. Această revizuire ajută la o mai bună organizare și la asigurarea unor servicii medicale adaptate nevoilor pacienților.

• Pacienții vor ști mai ușor ce tip de servicii pot găsi în fiecare spital, în funcție de nevoile lor medicale.
• Servicii medicale mai bine adaptate nevoilor și mai performante.
• Crearea unor spitale strategice va asigura o distribuție mai eficientă a resurselor și specializărilor, ajutând la tratarea celor mai complexe cazuri și la oferirea unor servicii prioritare.
• Pacienții pot beneficia de o planificare mai bună și de acces mai rapid la tratamente și investigații, siguranță sporită, oferirea unor servicii de calitate și la respectarea standardelor medicale.

Sancțiuni dure

Furnizorii care raportează servicii fictive sau refuză să prezinte documentele justificative pentru medicamente și consumabile vor fi amendați cu până la 20% din valoarea contractelor. Medicii care încalcă legea pot rămâne fără contract și vor fi anchetați de Colegiul Medicilor.

Dacă se descoperă că un spital raportează servicii medicale care nu au fost efectiv realizate, iar spitalul nu poate dovedi că aceste servicii au fost făcute, vor fi aplicate sancțiuni clare și dure. Pentru prima abatere, spitalul va trebui să plătească o amendă de 10% din valoarea serviciilor spitalicești raportate în luna respectivă, iar medicul responsabil va fi suspendat de la contractul cu casa de asigurări pentru o perioadă între 6 și 24 de de luni. În plus, se va sesiza Colegiul Medicilor pentru a evalua dacă medicul își poate continua activitatea. Această măsură este menită să protejeze pacienții și fondurile publice, asigurând că serviciile medicale raportate sunt reale și corecte.

• Pacienții primesc tratamentul corect
• Crește responsabilitatea medicilor și spitalelor – sancțiunile aplicate determină medicii și spitalele să respecte standardele și să ofere servicii de calitate.
• Îmbunătățirea calității serviciilor medicale: un sistem corect și transparent contribuie la creșterea încrederii pacienților în spitale și în medici.

Surse: AGERPRES, Capital, Adevărul, Observator News, Antena3