Premierul Ilie Bolojan susține, de la ora 17:00, o conferință de presă alături de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, pentru a anunța noile măsuri din domeniul sănătății, incluse în al doilea pachet fiscal de reducere a deficitului bugetar.
În declarația susținută la începutul conferinței de presă, Bolojan a declarat că medicii vor putea fi plătiți în funcție de performanțe.
UPDATE. Principalele declarații ale lui Ilie Bolojan
Sistemul nostru de sănătate a acumulat probleme mari în ultimii ani și sunt două aspecte majore care îi afectează buna funcționare. Un aspect este creșterea accelerată a cheltuielilor și nu mai putem să o susținem în anii următori, raportat la venitul pe care îl avem. Cheltuielile alocate pentru CNAS au ajuns la o pondere de 16% din bugetul de stat față de o pondere de 11% cât am înregistrat anii trecuți. Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere. Anul acesta, avem un buget alocat de 77 mld de lei, la care colegii noștri au solicitat o suplimentare obligatorie astfel încât să aducem facturile restanțe la zi, pentru că în martie nu am mai avut capacitatea să achităm sumele, iar pentru aceasta ne trebuie 10 mld rectificare, ceea ce reprezintă o presiune mare pe bugetul de stat.
A doua problemă este că această creștere de sume pe componenta de sănătate nu se reflectă în calitatea serviciilor pe care sistemul nostru de sănătate le oferă cetățenilor și nu se reflectă nici în satisfacția cetățenilor față de sistemul sanitar. Pachetul propune să rezolve o parte din aceste probleme, atacând cauzele care ne-au făcut să ajungem aici.
Avem conduceri de spitale care nu performează, deci avem ineficiență managerială și administrativă. De ce se întâmplă asta? O bună parte din veniturile spitalelor vin pe componenta de asigurare a salariilor și nu sunt legate de calitatea serviciilor și numărul acestora. Mai mult de jumătate din banii de la salarii vin direct de la CNAS și nu vin ca un stimul pentru manageri să fie mai eficienți.
Aceste propuneri vin ca să facă conducerile mai eficiente. Avem cheltuieli disproporționate pe salarii. Multe spitale au cheltuieli cu salariile care depășesc 80% din totalul cheltuielilor. În condițiile în care cheltuielile pentru salarii depășesc 80%, banii pentru medicamentele pacienților, pentru aparatură, pentru servicii sunt foarte puțini și aceste spitale există pentru cei care lucrează în aceste spitale și mult prea puțin pentru pacienți. Pentru aceste spitale, este evident că trebuie să-și facă o analiză a acestor cheltuieli și să se bazeze pe serviciile care le sunt acordate pacienților. Avem, în multe locuri, servicii care sunt umflate, de multe ori fraude, prin optimizarea cheltuielilor și prin tot felul de tehnici care au făcut de multe ori ca cheltuielile să crească fără să se regăsească în servicii și trebuie să combatem prin măsuri ferme abaterile în acest domeniu. Orice întârziere în digitalizare face să nu vedem aceste probleme.
Este urgent să finalizăm toate procedurile prin care softurile CNAS sunt aduse la zi, sunt interconectate cu cele ale spitalelor, astfel încât să putem urmări cheltuielile. Avem o socializare a multor cheltuieli și o privatizare a câștigurilor. Acest melanj între activitățile publice și cele private permite acest lucru și este important ca și sistemul de sănătate publică să-și gestioneze resursele și să-și mențină o bună parte din veniturile care sunt încasate ca urmare a tratamentelor. Avem o lipsă a criteriilor de performanță în sistem din punct de vedere al salarizării medicilor, nu există un sistem care să încurajeze medicii să lucreze în spitale, să facă mai multe operații. Ceea ce am discutat cu domnul ministru este să susținem câteva proiecte pilot în care să introducem salarii în funcție de performanță. Medicii să fie plătiți în funcție de performanța pe care o fac. Avem șefi de secții care nu sunt numiți de managerii de spitale și nu au un raport de performanță încheiat fără echivoc.
Vă puteți da seama că un manager de spital nu are instrumentele necesare dacă nu are șefii de secție presați de indicatori să facă performanță, să livreze servicii de calitate și eficiente. Avem un supraconsum de medicamente și proceduri inadecvate în această zonă, avem o pondere importantă a medicamentelor inovatoare atât ca volum, cât și ca sumă, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamente generice, datorită întârziereilor din sistem, sunt rezolvate la prețuri de 3 ori mai scumpe și este necesar ca acolo unde există medicamente scumpe care pot fi înlocuite de cele generice să facem acest lucru, și doar acolo unde nu există înlocuitori să menținem posibilitatea tratamentelor scumpe care depășesc posibilitățile sistemului. Avem o dezechilibrare a posibilităților în sistem care generează costuri generale mult mai mari, pentru că pacienții sosesc în sistemul spitalicesc cu boli în stadii avansate, pentru că prevenția este slabă și ponderea tratamentelor în cabinetele medicilor de familie și în spitalele de zi este mult prea mică față de ce ar trebui să fie. Aceste cauze sunt atacate prin soluțiile pe care le propunem”.
– în curs de actualizare –
