Valuri de căldură succesive, temperaturi de peste 46°C și efecte devastatoare asupra sănătății, mediului și biodiversității marine. Europa de Vest a traversat luna trecută cea mai călduroasă lună iunie înregistrată vreodată, afectată de valuri de căldură succesive care au dus la temperaturi extreme și la un stres termic fără precedent pentru milioane de oameni, a anunțat miercuri serviciul european de monitorizare a climei Copernicus, citat de AFP.
La scară globală, luna iunie 2025 a fost a treia cea mai caldă înregistrată din istorie, continuând un trend climatic îngrijorător determinat de emisiile antropice de gaze cu efect de seră. Potrivit datelor Copernicus Climate Change Service (C3S), cele mai călduroase luni iunie anterioare au fost în 2024 și 2023.
Europa se încălzește mai repede decât restul planetei
Căldura a fost resimțită în mod deosebit în Europa, continent care se confruntă cu o încălzire de câteva ori mai rapidă decât media globală. Temperaturile medii zilnice în vestul continentului au urcat la niveluri rar întâlnite, iar caracterul timpuriu al acestui val termic – la începutul verii – accentuează gravitatea situației.
În Spania și Portugalia s-au atins temperaturi de până la 46°C, în timp ce în regiunile de nord ale Lisabonei temperaturile resimțite au urcat la 48°C – cu 7°C peste media sezonului și echivalente cu un nivel de stres termic considerat extrem. Franța, Italia și statele din Balcani au fost și ele grav afectate.
Impactul valurilor de căldură din Europa a fost excepțional”, a declarat Samantha Burgess, responsabilul strategic pentru climă din cadrul Copernicus, adăugând că acestea au fost amplificate de temperaturile record ale mării în vestul Mediteranei, unde s-au atins 27°C la suprafață pe 30 iunie – un record absolut.
Două valuri de căldură majore și efecte în lanț
Cele două episoade de căldură – între 17-22 iunie și 30 iunie – 2 iulie – au fost asociate cu fenomenul meteorologic numit „cupolă de căldură”, care blochează aerul cald deasupra unei regiuni și prelungește perioadele caniculare. Aceste condiții agravează poluarea aerului, generează incendii de vegetație și afectează sănătatea populației.
În paralel, temperaturile ridicate ale apei marine au redus capacitatea de răcire nocturnă în regiunile de coastă, au crescut umiditatea aerului și au provocat perturbări în ecosistemele marine.
Incendii, inundații și fenomene meteo extreme la nivel global
Nu doar Europa a fost afectată. Conform unei analize AFP pe baza datelor Copernicus, 12 țări și aproximativ 790 de milioane de oameni din întreaga lume au fost expuși temperaturilor record în iunie. În Statele Unite, valurile de căldură au lovit sudul și vestul, iar în China, 102 stații meteorologice au înregistrat cele mai mari temperaturi de iunie din istorie – peste 40°C în unele zone.
Fenomenul a fost însoțit de o serie de dezastre naturale: incendii de vegetație în Canada și sudul Europei, inundații catastrofale în Africa de Sud, Pakistan și China, dar și perioade severe de secetă în vestul Europei, America de Nord, Africa de Est și de Sud, Peninsula Arabică și Asia Centrală.
Amenințarea depășirii pragului de 1,5°C este tot mai reală
Luna iunie a fost, potrivit Copernicus, cu 1,3°C mai caldă decât media temperaturilor din era preindustrială – nivelul actual estimat al încălzirii globale. Deși temperaturile extreme au fost în parte alimentate de fenomenul El Niño, datele arată că valorile termice rămân la niveluri record chiar și după dispariția acestuia.
Doar trei luni din ultimii doi ani s-au menținut sub pragul de 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Acordul climatic de la Paris prevede limitarea încălzirii globale sub acest nivel pentru a evita consecințe climatice severe și ireversibile. Tot mai mulți oameni de știință avertizează însă că depășirea acestui prag ar putea surveni chiar înainte de 2030, ceea ce ar însemna o provocare fără precedent pentru umanitate.
