Președintele american Donald Trump a anunțat luni că Statele Unite vor trimite armament suplimentar Ucrainei, în special echipamente defensive, la câteva zile după ce administrația sa a suspendat unele livrări militare către Kiev. Declarația vine în contextul unui blocaj diplomatic între Ucraina și Rusia și al intensificării violențelor de pe front.
Va trebui să trimitem armament suplimentar, în principal armament defensiv”, a declarat Donald Trump, exprimându-și nemulțumirea față de omologul său rus, Vladimir Putin. „Ucrainenii sunt loviți foarte, foarte dur”, a subliniat liderul american.
De la revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie, Trump a încercat să obțină o încetare a luptelor, menținând un dialog direct cu liderul de la Kremlin. Însă cele două runde de negocieri desfășurate în Turcia, pe 16 mai și 2 iunie, nu au produs progrese concrete, iar o a treia întâlnire nu a fost încă anunțată.
Livrările de arme, suspendate temporar
Recent, administrația Trump a decis suspendarea anumitor livrări de armament către Ucraina, invocând oficial îngrijorări legate de scăderea stocurilor de muniție americane. Măsura a generat critici, în condițiile în care Washingtonul a fost principalul susținător militar al Kievului încă de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022.
În timpul mandatului fostului președinte Joe Biden, SUA au oferit Ucrainei ajutoare militare în valoare de peste 65 de miliarde de dolari. Trump, revenit la putere în ianuarie 2025, nu anunțase până acum pachete suplimentare.
Într-o declarație făcută de Ziua Națională a SUA, Trump a descris apelul telefonic purtat joi cu Vladimir Putin drept „dezamăgitor”: „El vrea să meargă până la capăt, doar să continue să ucidă oameni. Nu e bine”, a spus președintele la bordul Air Force One.
Trump a sugerat că ar putea lua în considerare înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, după o perioadă de șase luni în care a evitat adoptarea de noi măsuri punitive, mizând pe diplomație.
Rusia revendică avansuri, Ucraina reacționează
Pe teren, forțele ruse au anunțat luni capturarea localității Dacinoie, în regiunea Dnipropetrovsk — o premieră în această zonă de la începutul invaziei. Satul se află la aproximativ 70 de kilometri de orașul Donețk, aflat sub control rus.
Kievul nu a confirmat pierderea localității, deși Statul Major ucrainean afirmase anterior că atacurile ruse au fost respinse în zonă.
Potrivit analistului militar ucrainean Oleksii Kopytko, Rusia ar putea încerca să creeze o „zonă tampon” pentru a reduce frecvența și eficiența atacurilor ucrainene. El avertizează însă că Moscova nu are resurse suficiente pentru o ofensivă rapidă și de amploare.
Între timp, bombardamentele reciproce continuă. În noaptea de luni spre marți, Ucraina a raportat incursiuni cu drone în regiunile Sumî și Harkov. La Mîkolaiv, în sud, o explozie a rănit un bărbat de 51 de ani, potrivit autorităților locale.
În noaptea precedentă, Rusia a lansat 101 drone și patru rachete asupra Ucrainei, provocând cel puțin patru decese și zeci de răniți. Două centre de recrutare militară, în Harkov și Zaporojie, au fost afectate. La rândul său, Ucraina a lansat 91 de drone asupra teritoriului rus, potrivit Moscovei. O rafinărie din regiunea Krasnodar, implicată în logistica militară a Kremlinului, a fost lovită, a anunțat serviciul de informații militare ucrainean (GUR).
Kremlin: Livrarea de armament american Ucrainei favorizează o ”continuare a ostilităţilor”
Rusia denunţă marţi faptul că livrarea de armament Ucrainei favorizează ”continuarea ostilităţilor”..
Este evident că aceste acţiuni nu se înscriu probabil în cadrul eforturilor vizând să promoveze o rezolvare paşnică” a Războiului din Ucraina, a declatrat într-o conferinţă de presă zilnică un purtător de cuvînt al Kremlionului, Dmitri Peskov, citat de agenţia rusă de presă de stat RIA Novosti.
Orice livrare ”vizează în mod clar să favorizeze prin toate mijloacele o continuare a ostilităţilor”, a denunţat Dmitri Peskov , evocând o linie ”aleasă de către europeni”, fără să-l citeze pe preşedintele american Donald Trump.
Poziții ireconciliabile la nivel politic
Din punct de vedere diplomatic, pozițiile Moscovei și Kievului rămân ireconciliabile. Vladimir Putin insistă ca Ucraina să recunoască anexarea regiunilor ocupate și să renunțe la aspirațiile de aderare la NATO — cereri considerate inacceptabile de către liderii ucraineni și aliații occidentali.
La rândul său, Ucraina cere retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul național, ocupat în proporție de aproximativ 20%.
În lipsa unui acord și pe fondul reluării violențelor, conflictul pare departe de a se încheia, iar presiunile internaționale asupra ambelor tabere cresc pe măsură ce pierderile umane și materiale continuă să se adâncească.