Miniștri ai Guvernului condus de Marcel Ciolacu au semnat documente prin care își asumau în scris, cu toate consecințele legale, urgența unor cheltuieli din Fondul de rezervă bugetară, deși erau conștienți că acestea adâncesc semnificativ deficitul bugetar al României. Potrivit unei investigații realizate de Europa Liberă, peste 50 de miliarde de lei au fost cheltuite în 2024 în baza unor note justificative asumate personal de miniștri, fără a trece printr-o rectificare bugetară aprobată de Parlament.
Europa Liberă a intrat în posesia a trei dintre aceste note. Prima, semnată de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, datează din 17 decembrie 2024. Documentul cerea alocarea a 167 de milioane de lei pentru susținerea transportului public de călători, inclusiv acoperirea pierderilor CFR din lunile noiembrie și decembrie. Grindeanu își asuma explicit necesitatea și urgența cheltuielilor, invocând legalitatea și realitatea acestora, deși era conștient că suma se adaugă unui deficit deja uriaș.
Cea de-a doua notă publicată de Europa Liberă, datată 11 decembrie 2024, este semnată de ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Ea a solicitat 30 de milioane de lei pentru a asigura plata indemnizațiilor sociale minime din decembrie, completările la pensiile sub pragul de 1.281 de lei. Ministrul a declarat pentru Europa Liberă că a respectat legea, dar că nu a avut altă soluție din cauza lipsei unei rectificări bugetare. A invocat răspunderea penală și riscul de despăgubiri în cazul întârzierii plăților către pensionari.
O a treia solicitare a venit din partea Ministerului Educației, în numele Ligiei Deca, și a cerut tot 30 de milioane de lei. Banii urmau să fie direcționați către universități pentru proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență. Deși documentul nu avea număr de înregistrare, era semnat și ștampilat. Ministerul Finanțelor a avizat cererea, subliniind însă că oportunitatea alocării banilor aparține exclusiv Guvernului. În același aviz, oficialii din Finanțe aminteau că România este în procedură de deficit excesiv și că sunt necesare eforturi suplimentare pentru reducerea cheltuielilor bugetare.
Deficitul bugetar estimat pe primele 11 luni ale anului 2024 era de 7,11% din PIB, în creștere față de 4,58% în aceeași perioadă din 2023. Cu toate acestea, sumele au fost alocate rapid și fără consultarea Parlamentului, prin Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, mecanism legalizat prin OUG 73/2023.
Această ordonanță a fost adoptată de Guvernul Ciolacu pe 14 septembrie 2023 și permite alocarea de fonduri prin simple hotărâri de guvern, fără a fi nevoie de aprobarea Camerelor Parlamentului, cum se întâmplă în cazul rectificărilor bugetare. De altfel, exact acest mecanism a fost criticat pentru caracterul său discreționar și lipsa de transparență. Alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024, cunoscute încă din anii anteriori, au fost incluse în categoria cheltuielilor „urgente” și „neprevăzute”, la fel ca plata pensiilor sau subvenționarea transportului feroviar.
Ordonanţa a fost iniţiată de Ministerul Finanţelor, condus pe atunci de Marcel Boloş, şi a fost gândită ca o alternativă la rectificarea bugetară.
Diferenţa? Prin Fondul de rezervă, banii se alocă prin hotărâre de guvern, adică sunt la discreţia Executivului, pe când rectificarea bugetară se aprobă în şedinţă comună a celor două camere ale Parlamentului. Guvernul Ciolacu a vrut să evite a doua variantă. OUG 73/2023 stabilea că „din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se pot aloca, pe bază de hotărâri ale Guvernului, sume pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ordonatorilor principali de credite”, notează sursa citată.
Ordonanţa a fost din capul locului foarte controversată, tocmai pentru că dădea dreptulul Guvernului de a aloca sume în mod discreţionar.
