Liderii NATO se pregătesc să adopte o nouă țintă ambițioasă de cheltuieli pentru apărare în cadrul summitului de la Haga, în contextul presiunilor exercitate de Statele Unite și al intensificării amenințării ruse. Noua țintă: 5% din PIB pentru apărare și securitate până în anul 2035.

Summitul NATO de la Haga promite să aducă o schimbare radicală în abordarea bugetară a alianței, marcând un pas decisiv spre întărirea capacităților militare în fața amenințărilor externe. Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, liderii alianței vor aproba un nou obiectiv major: fiecare stat membru va trebui să aloce 5% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, o creștere semnificativă față de actualul prag de 2%, stabilit în 2014.

Obiectiv nou, structurat în două componente

Noul prag de 5% va fi împărțit astfel:

• 3,5% din PIB va fi destinat cheltuielilor de apărare de bază — trupe, armament, muniție, echipamente și infrastructură militară.
• 1,5% din PIB va acoperi investițiile extinse în domeniul securității — de la securitate cibernetică și protecția conductelor energetice, până la modernizarea infrastructurii civile (drumuri, porturi, poduri) pentru uz militar.

Acest obiectiv ar urma să fie atins până în 2035, cu o revizuire intermediară în 2029. Potrivit oficialilor NATO, noul model va permite o evaluare mai clară a efortului militar total depus de fiecare țară, într-un context geopolitic tot mai tensionat.

Diferențe mari între membri: Polonia lider, Spania codașă

În ciuda eforturilor din ultimii ani, nu toate statele membre au reușit să atingă actualul obiectiv de 2%. În 2023, doar 22 dintre cele 32 de state NATO au atins sau depășit acest prag.

Polonia a fost lider absolut, cu peste 4% din PIB cheltuiți pentru apărare. La polul opus, Spania a alocat doar 1,3%.

Media generală a cheltuielilor NATO a fost de 2,61% din PIB, dar cu variații semnificative între state.

Germania, un actor-cheie al alianței, a anunțat că va atinge pragul de 3,5% abia în 2029, printr-un plan de investiții finanțat din împrumuturi de aproximativ 400 de miliarde de euro.

Reacții mixte: entuziasm, rezerve și condiționări

Deși planul a fost adoptat la nivel declarativ de toate guvernele, nu toți liderii sunt pe deplin convinși de fezabilitatea sa:

Spania a transmis că își va menține obiectivul de doar 2,1% din PIB, considerând că este suficient pentru a îndeplini cerințele militare.

Slovacia a cerut libertatea de a decide ritmul de creștere a bugetului militar și a anunțat că fondurile suplimentare vor fi direcționate în special către proiecte civile cu dublă utilizare.

Italia, prin premierul Giorgia Meloni, a declarat că susține obiectivul de 5%, dar are nevoie de 10 ani pentru implementare și de modificarea regulilor fiscale europene.

De ce acum?

Adoptarea noii ținte vine în contextul escaladării continue a conflictului din Ucraina și al unei retorici tot mai dure din partea Moscovei.

Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în termen de cinci ani”, a avertizat recent secretarul general al NATO, Mark Rutte.

În același timp, presiunea politică de la Washington s-a intensificat. Președintele Donald Trump a reiterat cererea ca europenii să-și asume mai multe responsabilități în cadrul alianței.

America nu poate fi peste tot, tot timpul, și nici nu ar trebui să fim”, a declarat secretarul american al apărării, Pete Hegseth.

Sume uriașe în joc: sute de miliarde în plus pe an

Potrivit estimărilor NATO, în 2024, statele membre au cheltuit peste 1.300 de miliarde de dolari pentru apărare. Dacă obiectivul de 5% ar fi fost deja în vigoare, suma totală ar fi depășit 1.750 de miliarde de dolari anual, echivalentul unei creșteri de sute de miliarde de dolari în cheltuieli suplimentare.

Pentru comparație, Rusia a cheltuit anul trecut aproximativ 149 de miliarde de dolari pentru apărare, adică 7,1% din PIB-ul său, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).

Europa reprezintă încă doar 30 % din totalul cheltuielilor militare ale NATO. Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, spune că mulţi europeni recunosc acum că trebuia să facă acest lucru, „chiar dacă este regretabil că a fost nevoie de un astfel de şut în fund”.

Unele ţări europene îşi măresc deja cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. Cele mai multe sunt ţări care trăiesc în imediata apropiere a Rusiei – cum ar fi Polonia, Estonia şi Lituania.

Trump nu a fost singurul care a pus presiune. Invadarea Ucrainei de către preşedintele rus Vladimir Putin forţează un răspuns.

Dar, în realitate, multor membri NATO le va fi greu să atingă noul obiectiv. Câţiva nu au atins nici obiectivul de 2%, stabilit cu mai bine de un deceniu în urmă.

Formula de compromis a lui Rutte prevede ca aliaţii să îşi majoreze cheltuielile de bază pentru apărare la 3,5% din PIB, cu un procent suplimentar de 1,5% pentru cheltuielile legate de apărare. Însă definiţia cheltuielilor legate de apărare pare să fie atât de vagă încât ar putea fi lipsită de sens. Rutte spune că ar putea include costul industriei de infrastructură – construirea de poduri, drumuri şi căi ferate. Ed Arnold, de la RUSI, spune că aceasta va duce în mod inevitabil la mai multă „contabilitate creativă”.

Chiar dacă, aşa cum se aşteaptă, noul obiectiv de cheltuieli este aprobat, unele ţări ar putea avea puţine intenţii de a-l atinge – până în 2032 sau chiar 2035. Prim-ministrul Spaniei l-a numit deja nerezonabil şi contraproductiv. Sir Keir Starmer nici măcar nu a fost în măsură să spună când va cheltui Regatul Unit 3 % din PIB pentru apărare. Prim-ministrul britanic a spus doar că aceasta este o ambiţie, cândva în următorul parlament. Cu toate acestea, având în vedere politica declarată a guvernului britanic de a plasa NATO în centrul politicii de apărare a Regatului Unit, Sir Keir va trebui să sprijine noul plan.

Ce face UE pentru a sprijini această tranziție?

Uniunea Europeană permite acum țărilor membre să crească cheltuielile pentru apărare cu 1,5% din PIB pe an, fără a fi penalizate pentru depășirea deficitului bugetar de 3%. De asemenea, a fost creat un fond de 150 de miliarde de euro, care oferă împrumuturi statelor membre pentru proiecte comune de apărare.

Cu toate acestea, inițiativa de a transforma împrumuturile în subvenții este blocată de statele „frugale”, precum Germania și Țările de Jos, care se opun unui astfel de mecanism.

Rusia nu figurează pe ordinea de zi 

Trump a distrus deja frontul unit al NATO prin faptul că a discutat cu Putin şi a refuzat să acorde sprijin militar Ucrainei.

Ed Arnold spune că problemele controversate au fost eliminate de la summit. Nu în ultimul rând pentru a evita o schismă cu Trump. Liderii ar fi trebuit să discute o nouă strategie privind Rusia, dar aceasta nu se află pe ordinea de zi.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost invitat doar la dineul de la summit, dar el nu va lua parte la principalele discuţii ale Consiliului Nord-Atlantic.

Rutte speră că primul său summit în calitate de secretar general va fi scurt şi plăcut. Dar cu Trump în dezacord cu majoritatea aliaţilor săi cu privire la Rusia, cea mai mare ameninţare cu care se confruntă Alianţa, nu există nicio garanţie că va decurge conform planului, consideră BBC.