După 47 de zile de interimat, România are, în sfârșit, un nou guvern. Cabinetul condus de Ilie Bolojan, desemnat prim-ministru din partea PNL, a fost format în urma unui acord politic între PNL, PSD, USR și UDMR. Executivul numără 16 ministere, însă doar două femei au fost incluse în componența sa – ambele propuse de USR.
Noua coaliție de guvernare – PNL, PSD, USR și UDMR – a convenit asupra unei împărțiri paritare a portofoliilor și a unui program de guvernare axat pe reforme administrative, digitalizare, investiții în infrastructură și politici de mediu. Numirea lui Ilie Bolojan în funcția de premier a fost rezultatul unui compromis între partide, după săptămâni de negocieri tensionate.
Guvernul a fost validat în Parlament cu o majoritate solidă, însă componența sa a generat critici, în special din cauza dezechilibrului de gen. Din cei 16 miniștri, doar două sunt femei.
Doar două femei în Executiv: explicații și reacții
Cele două femei din actualul Executiv sunt Oana-Silvia Țoiu, noul ministru de Externe, și Diana Buzoianu, ministrul Mediului – ambele propuneri ale USR.
Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a explicat că partidul său a apelat la un vot intern secret pentru selectarea miniștrilor, iar numărul redus de femei s-ar datora lipsei candidaturilor feminine în competiție:
Sper ca data viitoare mai multe colege să se înscrie în această competiție internă. Nu am de gând să aplic altă metodă decât aceasta, pe voturi”, a declarat Grindeanu.
Alte formațiuni din coaliție au oferit justificări similare, afirmând că femeile nu și-au manifestat dorința de a ocupa poziții ministeriale. În contrast, USR a subliniat necesitatea unei reprezentări echilibrate și a susținut activ propunerea celor două membre.
Cine sunt cele două femei miniștri
Oana Țoiu este deputată din 2020, fostă vicepreședintă a Camerei Deputaților și fost secretar de stat în Ministerul Muncii, cu atribuții directe privind protejarea lucrătorilor români din străinătate. A contribuit în ultimii 10 ani la rețele internaționale de politici publice și conferințe de specialitate în UE și SUA. Este una dintre vocile ferme ale luptei pentru drepturile românilor din diaspora.
Are o formare internațională extinsă în diplomație și politici publice: Harvard Kennedy School of Government – program executiv „Applying Public Policy”; Friends of Europe – European Fellowship în Bruxelles, Dublin și Paris; German Marshall Fund of the US – bursieră în SUA, pe teme de competitivitate economică și securitate transatlantică; Open European Dialogue – membră în comitetul strategic 2023–2025, rețea cu politicieni din 30 de țări; Global Young MP Initiative (World Bank) – speaker la summiturile din Washington și Marrakesh; Young Politician Fellow – program al Ambasadei Israelului, pe teme economice și de apărare; Global Shapers (World Economic Forum) – reprezentantă a României în rețeaua globală din 100 de țări și invitată să reprezinte societatea civilă și mediul antreprenorial din România la Davos.
Este licențiată în Comunicare (FJSC, Universitatea București).
Diana Buzoianu este deputată USR și președinta Comisiei de Mediu de la Camera Deputaților. A studiat Dreptul la Universitatea din București, iar din Parlament a promovat legi pentru protejarea pădurilor, împotriva poluării, pentru un aer mai curat și ape mai curate. Este cazul legilor pentru protecția arborilor seculari, centura verde a Bucureștiului, înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, gestionarea deșeurilor provenite din activitățile de construire și desființare sau legea împotriva risipei alimentare.
Prezența scăzută a femeilor în guvernul Bolojan ridică semne de întrebare privind angajamentul real al partidelor față de egalitatea de gen în politică. Deși programul de guvernare promite reforme inclusiv în domeniul echității sociale, reprezentarea de gen rămâne dezechilibrată, cu doar 12,5% femei în componența Cabinetului.
În context european, România continuă să se situeze sub media UE în ceea ce privește participarea femeilor în funcții executive.
