Decizia controversată de a majora TVA de la 19% la 21%, condiționată de premierul desemnat Ilie Bolojan pentru a accepta funcția, a declanșat un val de critici din partea economiștilor și a mediului de afaceri, care avertizează că măsura nu doar că nu va reduce deficitul bugetar, dar va adânci criza economică.

Mediul de afaceri atrage atenția că o asemenea majorare a taxei pe valoarea adăugată va accelera inflația și va diminua și mai mult puterea de cumpărare a populației.

Va pune gaz pe focul creșterilor de prețuri, iar efectele se vor vedea rapid în scăderea consumului – principalul motor al economiei. Dacă oamenii își restrâng cheltuielile, economia intră direct în recesiune, iar estimările privind încasările din TVA vor fi complet spulberate”, avertizează consultantul Adrian Negrescu.

Economiștii: „Creșterea taxelor nu rezolvă problema, o adâncește”

Profesorul de economie Bogdan Glăvan susține că majorările de taxe din ultimii trei ani nu au contribuit la reducerea deficitului, ba dimpotrivă.

Taxele au crescut 3 ani la rând și deficitul a crescut și el. Creșterea taxelor reduce baza de impozitare, cu efect distructiv pe termen lung”, a declarat el, adăugând că măsurile de austeritate ascunse, cum ar fi „tăierea salariilor prin inflație”, sunt fundamental antidemocratice și vor avea costuri sociale și economice majore.

Consultantul Adrian Negrescu a fost și mai tranșant:

Creșterea TVA este o frecție la picior de lemn. Poate aduce cel mult 1 miliard de euro în plus la buget – o sumă insuficientă pentru a acoperi gaura de peste 6 miliarde de euro pe care o are bugetul în 2025.”

Mai grav, spune el, este că măsura vine într-un context economic fragil: liberalizarea pieței de energie, eliminarea plafonului la adaosul alimentar și o inflație deja record în Uniunea Europeană. În aceste condiții, creșterea TVA ar putea declanșa un scenariu de criză: „În loc să strângem bani, riscăm o prăbușire economică și întoarcerea la FMI pentru o finanțare de urgență de 20-30 de miliarde de euro.”

TVA mărit, dar fără reforme: „Banul public se scurge spre bugetele locale”

Un alt avertisment vine din partea experților fiscali. Firma de consultanță CC Tax Advisory atrage atenția că aproape 18% din veniturile colectate din TVA sunt direcționate automat către bugetele locale – unde lipsa reformei și a transparenței riscă să transforme orice majorare de taxe într-un efort inutil.

Fără o reformă profundă la nivelul administrației locale, creșterea TVA nu este decât o măsură inflaționistă. Riscul de evaziune fiscală crește proporțional cu taxele. Iar FMI a spus clar: întâi reforme, apoi creșteri lente de taxe, nu salturi bruște”, avertizează drd. Cornelia Năstase, CEO al companiei.

Datele din Legea bugetului de stat pentru 2025 confirmă dimensiunea problemei: din 136 miliarde lei estimați din TVA, peste 24 miliarde merg către finanțarea autorităților locale – fără garanții de eficiență sau control.

Creșterea TVA nu a fost agreată nici de președintele Nicușor Dan, care a acceptat-o abia după negocieri dificile. Ilie Bolojan, desemnat vineri oficial ca prim-ministru, și-a condiționat numirea de această măsură, considerând-o necesară pentru ajustarea bugetară cerută de Bruxelles.

Comisia Europeană a acordat României un răgaz până în octombrie pentru a dovedi că poate reduce deficitul. În lipsa măsurilor eficiente, România riscă sancțiuni europene, în condițiile în care se află deja în procedură de deficit excesiv.

Potrivit informațiilor din spațiul guvernamental, creșterea TVA ar putea intra în vigoare chiar de la 1 noiembrie 2025 – o decizie care ar putea avea efecte sociale și economice majore într-o perioadă deja instabilă.