Au trecut 41 de ani de la momentul în care Gary Plauche a devenit, pentru unii, un simbol al dreptății părintești, iar pentru alții – un om care a sfidat legea.
Pe 16 martie 1984, în aeroportul din Baton Rouge, Statele Unite, Plauche l-a împușcat în cap, în direct la televizor, pe bărbatul care îi răpise, abuzase și traumatizase fiul. Incidentul, filmat de camerele de televiziune, a cutremurat America și a deschis o dezbatere despre limitele legii și răzbunarea părintească. Astăzi, fiul său, Jody Plauche, rupe tăcerea și vorbește deschis despre trauma, furia și împăcarea care au urmat.
O copilărie distrusă de un monstru sub acoperirea încrederii
Totul a început cu un abuz sistematic. Jeff Doucet, instructorul de karate al lui Jody Plauche, s-a folosit de poziția sa de încredere pentru a-i câștiga loialitatea copilului și a-i manipula familia. Timp de un an, bărbatul a abuzat sexual de băiat, fără ca nimeni să bănuiască grozăvia care se petrecea.
Pe 19 februarie 1984, Doucet l-a răpit pe Jody și l-a dus în California, unde copilul a fost supus unor acte greu de imaginat timp de 10 zile. Poliția i-a descoperit într-un motel din Anaheim, iar agresorul a fost arestat și adus înapoi în Louisiana pentru a fi judecat.
Justiția, în direct: o execuție în fața camerelor de televiziune
În momentul în care Jeff Doucet era escortat de polițiști prin aeroportul Baton Rouge, Gary Plauche – tatăl copilului – aștepta, aparent calm, la un telefon public, purtând o șapcă și ochelari de soare. Când agresorul a trecut pe lângă el, Gary s-a întors și a tras un singur glonț în capul bărbatului. Totul a fost filmat de postul local WBRZ-TV.
„Gary, de ce?”, l-a întrebat șocat un polițist, în timp ce îl imobiliza.
„Dacă era copilul tău, ai fi făcut la fel”, a răspuns Plauche, calm.
O pedeapsă simbolică și o societate divizată
Gary Plauche a fost acuzat de crimă de gradul doi. Cu toate acestea, opinia publică și, în cele din urmă, instanța, au fost de partea lui. Judecătorul a decis că încarcerarea sa nu ar aduce „niciun beneficiu societății” și l-a condamnat la 7 ani de închisoare cu suspendare, 5 ani de probațiune și 300 de ore de muncă în folosul comunității. Nu a petrecut nicio zi în spatele gratiilor.
A murit în 2014, fără să fi exprimat vreodată regrete pentru fapta comisă.
Jody Plauche: „Am fost furios pe tatăl meu. Eu nu voiam ca Jeff să moară”
Jody, care avea doar 11 ani la momentul tragediei, a declarat că la început a fost furios pe tatăl său. „Voiam doar ca Jeff să se oprească. Nu să moară”, mărturisește el în cartea autobiografică Why, Gary, Why?, publicată recent.
Relația dintre tată și fiu a fost tensionată ani la rând, dar în cele din urmă s-a vindecat. Jody își amintește că tatăl său îi spunea adesea:
Mă gândeam că oricum voi muri. Nu mai aveam nimic de pierdut.”
Plauche senior nu a fost niciodată convins că va fi iertat pentru crima comisă. Totuși, un preot local i-a oferit absoluțiunea într-un gest profund simbolic: „I-a spălat picioarele și i-a dat iertarea de la Dumnezeu”, povestește fiul său.
Trauma transformată în misiune
Astăzi, Jody Plauche a devenit consilier și activist pentru victimele abuzului. Ține conferințe, scrie, educă părinți și profesori despre prevenirea abuzurilor și despre semnele de alarmă. Crede că dacă povestea familiei sale poate salva măcar un copil, suferința prin care au trecut nu a fost în zadar.
Tatăl meu a făcut ceea ce mulți spun că ar face, dar foarte puțini chiar o fac. Totuși, cel mai important e ca un părinte să fie acolo pentru copilul lui, nu în închisoare.”
Mesajul lui rămâne profund și echilibrat: durerea poate fi transformată în lecție, iar justiția nu înseamnă întotdeauna răzbunare. Este povestea unei familii care a trecut prin infern – și care încă mai încearcă să facă lumină în întunericul lăsat de o crimă difuzată în direct.
