Ministrul Mediului, Mircea Fechet, afirmă, luni seară, că furtuna din Bucureşti a adus cantităţi uriaşe de apă, ”din seria fenomenelor istorice, unul la mulţi ani”. Din păcate, crede ministrul, din cauza schimbărilor climatice, evenimentul meteo nu va fi singular.
Vremea la extreme ne-a tras iar de mânecă azi, de data asta în Bucureşti – Ilfov. Schimbările climatice au avut nevoie de mai puţin de o oră ca să ne arate că sunt aici şi ori ne pregătim din timp, ori numărăm pagubele după fiecare nor negru”, a scris, luni seară, pe Facebook, ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Potrivit acestuia, ”episodul de azi din Capitală e din seria fenomenelor istorice, unul la mulţi ani, cu precipitaţii de 50 l/mp la staţia Filaret în 60 minute şi 42 l/mp la staţia Băneasa în 30 minute”.
Canalizările au cedat, traficul s-a blocat, iar oamenii au fost nevoiţi să-şi abandoneze maşinile, pentru că ploaia torenţială a transformat străzile în râuri. Pe mine, furtuna m-a prins în zona Tineretului, unde apa trecea de trotuar”, a mai transmis ministrul.
Acesta afirmă că ”ce s-a întâmplat azi nu va rămâne, însă, un eveniment meteo izolat”.
E doar un alt semnal de alarmă într-un şir tot mai lung de extreme meteorologice dese, care ne atenţionează că oraşele noastre nu sunt pregătite. Infrastructura veche, lipsa spaţiilor verzi suficiente, planificarea urbană neadaptată realităţilor climatice – toate acestea ne fac vulnerabili.
Ori investim inteligent în rezilienţă climatică, în soluţii verzi şi în educaţie, ori vom continua să facem inventarul pagubelor”, este de părere ministrul Mediului.
Potrivit acestuia, ”nu mai e vorba despre dacă se va întâmpla din nou, ci când şi cât de rău va fi data viitoare”.
În Galaţi, anul trecut, un pârâu pe care îl treceai la pas a inundat zeci de gospodării. În Praid, Corundul a avut un debit de 100 ori mai mare ca de obicei, peste tot în ţară schimbările de climă ne pot pune în faţa unor recorduri istorice. Am spus-o şi o repet: nu mai putem întârzia nicio zi în a trata adaptarea la schimbările climatice ca prioritate naţională”, şi-a închiat ministrul mesajul.
Potrivit ISU Bucureşti-Ilfov, peste 800 de apeluri la 112 au fost înregistrate, până la ora 20.00, peste 250 de intervenţii confirmate fiind finalizate sau în curs de finalizare.
Peste 550 de pompieri, din toate turele şi detaşamentele, intervin pentru remedierea situaţiei.
Peste 150 de copaci căzuţi, aproape 150 de locuinţe au fost inundate
Angajaţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov au gestionat, în urma furtunii de luni, aproape 600 de intervenţii în Capitală şi în judeţul Ilfov. Astfel, pompierii au intervenit pentru a îndepărta peste 150 de copaci căzuţi, în urma acestor incidente fiind avariate peste 65 de autoturisme. Aproape 150 de locuinţe au fost inundate, la acestea adăugându-se străzi, subsoluri şi garaje.
Ca urmare a fenomenelor meteorologice manifestate ieri, 09.06.2025, prin averse torenţiale şi intensificări ale vântului, pompierii ISU B-IF au gestionat 598 de intervenţii în Bucureşti şi Ilfov”, a transmis, marţi, ISU Bucureşti-Ilfov.
Dintre acestea, 498 de cazuri au fost în Bucureşti, fiind vorba despre 126 de copaci căzuţi şi 10 elemente de construcţie desprinse (în urma cărora au fost avariate 63 de autoturisme) şi 362 de acumulări de apă (45 de străzi, 48 de gospodării, 162 de subsoluri şi demisoluri, 16 garaje, 89 de locuinţe şi alte 2 construcţii).
În Ilfov au fost 100 de cazuri: 30 de copaci şi 8 elemente de construcţie (în urma cărora au fost avariate 5 autoturisme), 62 de acumulări de apă (o stradă, 10 gospodării, 3 subsoluri, 46 de locuinţe şi alte 2 construcţii).
Directorul de prognoze al ANM, explicaţii despre cauzele furtunii
Directorul de prognoze al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Florinela Georgescu, a explicat cum s-a produs furtuna de luni, din Capitală, când au căzut cantităţi de apă însemnate într-un timp relativ scurt, iar multe străzi au fost inundate.
Este un fenomen deosebit ceea ce s-a întâmplat ieri (n. red. – luni), dar, din păcate, în ultimii ani există o tendinţă clară ca pe durate scurte fenomenele meteorologice specifice verii să devină deosebit de intense, de extreme, mai dese şi cu urmările pe care le-am văzut. Deci, măcar o dată într-o vară avem în fiecare din zonele ţării cel puţin un astfel de episod foarte sever. De data aceasta s-a întâmplat în Capitală, au fost elemente favorizante, în primul rând temperatura foarte ridicată, au fost 32 de grade ieri în Capitală, o temperatură foarte ridicată pentru începutul lunii iunie. Pe de altă parte, umezeala din aer foarte mare în urma episodelor repetate de ploaie din ultima perioadă, o structură a aerului foarte instabilă, cu o uşoară pătrundere de aer mai rece în straturile mai înalte, foarte cald la sol, deci multe elemente care preconizau apariţia unor manifestări de instabilitate în această parte de ţară, de astfel au fost acestea şi argumentele emiterii codului galben general, pentru judeţe din jumătatea de sud a teritoriului”, a explicat Florinela Georgescu la Digi24.
Directorul de prognoze al ANM a reamintit că o furtună similară celei de luni, din Capitală, când multe zone au fost inundate, a avut loc şi vara trecută, în aceeaşi perioadă din luna iunie, când cantităţile de apă căzute au totalizat 70 de litri pe metrul pătrat, dar atunci a fost şi cu grindină de mari dimensiuni, ceea ce a făcut ca fenomenul de anul trecut să fie mai sever decât cel actual.
Georgescu a spus că luni cantităţile de apă căzute în Capitală, măsurate atât la staţiile meteo, cât şi la pluviometrele Apanova, au fost între 40 şi 70 de litri pe metru pătrat, cantitate adunată într-un interval scurt, de o oră – o oră şi jumătate.
Sigur, sunt cantităţi foarte mari, inclusiv la staţiile meteo. Ca urmare a acestei cantităţi foarte mari de apă, canalizarea nu a făcut faţă şi de aceea străzile au fost inundate. Este, de altfel, un lucru cunoscut, că marile oraşe nu sunt, în general, pregătite pentru astfel de evenimente. Suntem expuşi sau există pericolul ca urmările fenomenelor meteo de această natură să fie unele mai mari în localităţile mari, pentru că s-a construit foarte mult în ultimele decenii şi reţeaua de canal nu a ţinut şi ea pasul cu dezvoltarea oraşului”, a menţionat Georgescu.
Potrivit directorului ANM, nu există posibilitatea luării unor măsuri sau remedierii acestei situaţii foarte rapid aşa încât verile următoare să poată fi trecute mai uşor.
Din păcate, nu cred că există posibilitatea luării unor măsuri sau remedierii acestei situaţii foarte rapid, astfel încât verile următoare să le trecem mai uşor. Şi de altfel vara aceasta abia a început, nu este exclus ca în următoarele luni să mai avem furtuni care să fie urmate de astfel de efecte”, a subliniat Florinela Georgescu.
Întrebată dacă mai sunt de aşteptat astfel de fenomene în următoarea perioadă, Florinela Georgescu a spus că, deocamdată, instabilitatea va fi mai redusă în următoarele zile, pentru că furtuna de ieri a fost asociată şi cu o pătrundere a unei mase de aer mai rece.
Temperaturile, atât astăzi, cât şi zilele viitoare, nu vor mai depăşi decât pe arii foarte restrânse 30 de grade, posibil ca în Capitală să se oprească temperatura de azi în jurul unei valori de 27 de grade, mâine să ne apropiem de 30 de grade, apoi din nou să coboare temperaturile uşor. Vor fi variaţii de la o zi la alta în această săptămână, dar care, în general, vor menţine temperaturile în jurul normelor şi chiar în nordul ţării ceva mai jos de norme”, a spus Georgescu.
Potrivit directorului ANM, în aceste condiţii, instabilitatea va fi mai redusă.
E foarte puţin probabil să se repete evenimentul de ieri, aş putea spune, nu neapărat în această săptămână, dar nici în următoarele două, trei săptămâni, aşa cum arată estimările pentru următoarele patru săptămâni, am putea avea un regim al temperaturilor mai apropiat de normă şi atunci scade probabilitatea de apariţie a fenomenelor foarte severe. Nu excludem complet această posibilitate, dar, şi din experienţa anilor trecuti, astfel de extreme se întâmplă totuşi destul de rar”, a mai spus Florinela Georgescu.
