În a doua zi după Duminica Rusaliilor, anul acesta pe 9 iunie, Biserica Ortodoxă prăznuiește în mod deosebit pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. Această zi, cunoscută și sub numele de Lunea Cincizecimii sau Lunea Sfântului Duh, continuă praznicul Pogorârii Duhului Sfânt și pune accent pe rolul Său în viața Bisericii și a credincioșilor.
Semnificația sărbătorii Sfântului Duh
Lunea Sfântului Duh face parte din perioada liturgică a Penticostarului, care începe la Paște și se încheie cu Duminica Tuturor Sfinților – în 2025, aceasta va fi pe 15 iunie. În această perioadă, Biserica trăiește intens bucuria Învierii și a prezenței Duhului Sfânt, cu rânduieli liturgice speciale în fiecare duminică.
La al doilea Sinod Ecumenic, ținut în anul 381 la Constantinopol, Biserica a condamnat erezia lui Macedonie, care susținea că Duhul Sfânt este doar o creatură. Atunci s-a completat Crezul cu învățătura despre Duhul Sfânt: „Care din Tatăl purcede, împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit”.
Deși Duhul Sfânt este cinstit și în ziua de Rusalii, Lunea Cincizecimii este dedicată în mod special preaslăvirii Lui. Potrivit Sinaxarului Utreniei din această zi:
Întru această zi prăznuim pe Însuși Preasfântul și de viață Făcătorul și întru tot Puternicul Duh, Carele este unul din Treime Dumnezeu”.
Această zi are o profundă valoare teologică: accentuează faptul că mântuirea este lucrarea întregii Sfinte Treimi – Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt. Dacă Pogorârea Duhului Sfânt marchează nașterea Bisericii, Lunea Sfântului Duh subliniază lucrarea Sa permanentă de sfințire, călăuzire și susținere a vieții creștine.
Pogorârea Duhului Sfânt este considerată nașterea bisericii creștine. Lunea Sfântului Duh vine ca o continuare a acestei teme, întărind ideea că Duhul este prezent permanent în biserică, în Taine, în rugăciune, și în viața credincioșilor.
Tradiții și obiceiuri populare
În cultura românească, a doua zi de Rusalii este însoțită de tradiții străvechi, împletite cu credințe populare despre forțele spirituale ale naturii. Duhul Sfânt este perceput drept Dătătorul de viață, Cel care luminează, vindecă și ocrotește.
În a doua zi de Rusalii, credincioșii obișnuiesc să aducă la biserică ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a fi binecuvântate de preot. Acestea sunt considerate mijloace de protecție împotriva răului, bolilor, dar și fenomenelor naturale distrugătoare precum grindina. După sfințire, ramurile sunt așezate în case, la icoane sau în diferite locuri din gospodărie ca simbol ale ocrotirii divine.
Teiul are un loc aparte – în credința populară, acesta apără casa și ogorul de „iele”, făpturi misterioase și capricioase, temute în perioada Rusaliilor.
Alături de tei, socul, pelinul și murele au întrebuințări rituale. Se spune că plantele culese între Rusalii și Sânziene (24 iunie) au puteri vindecătoare deosebite, fiind „încărcate” cu har. După sfințire, ele sunt păstrate în casă sau folosite în momente de boală și încercare.
Interdicții și superstiții
Deși Biserica nu impune interdicții stricte în această zi, tradiția populară recomandă evitarea muncilor grele, mai ales cele legate de pământ. Se crede că cei care muncesc de Rusalii sau în ziua următoare pot fi pedepsiți de iele. Totodată, nu este bine să se doarmă afară sau să se meargă singur prin păduri ori răscruci de drumuri – locuri considerate a fi frecventate de spirite necurate în aceste zile.
Rugăciune către Sfânta Treime
Sfântă Treime, Tată, Fiule și Duhule, Preaînalte Dumnezeule, Împărate și Făcătorule a toată veșnicia, Care ne-ai cinstit pe noi cu chipul Tău și ai scris împrejur în chipul văzut al firii noastre asemănarea Ființei Tale nevăzute, fă-ne să aflăm milă și har în ochii Tăi, ca să Te putem slăvi în ziua cea neînserată a Împărăției Tale, împreună cu toți sfinții care din veac au bineplăcut Ție.” (rugăciune recomandată de Doxologia.ro)
