Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a lansat o amplă campanie de informare destinată populației, cu scopul de a crește gradul de conștientizare asupra semnelor precoce ale cancerului și importanței depistării timpurii. Specialiștii avertizează că unele simptome aparent banale, dar care persistă mai mult de trei săptămâni, pot reprezenta primele semnale ale unei afecțiuni oncologice.

Statistica este alarmantă: în Uniunea Europeană, o persoană este diagnosticată cu cancer la fiecare 9 secunde, iar anual, peste 1,3 milioane de cetățeni își pierd viața din cauza acestei boli. În România, aproximativ 300.000 de oameni trăiesc cu un diagnostic oncologic, iar rata de mortalitate rămâne ridicată în lipsa unor programe de screening eficiente și a unei culturi a prevenției bine înrădăcinate.

Simptome frecvente care pot indica prezența unui cancer

Potrivit materialelor informative publicate de INSP pe platforma sa oficială, principalele simptome care ar trebui să determine o vizită medicală urgentă includ:

• Noduli sau umflături neobișnuite, localizați nu doar în zonele clasice precum sânii sau testiculele, ci oriunde pe corp.

• Sângerări inexplicabile, precum sânge în urină, scaun sau spută, dar și sângerări vaginale între menstruații, după menopauză sau după contact sexual.

  

  Trending

  George Simion nu s-a prezentat la dezbaterea Digi24, dar a publicat imagini în care îi jigneşte pe jurnalişti, în biroul său. Nicușor Dan: Mi-aş dori foarte tare ca Ilie Bolojan să fie prim ministru

• Durere persistentă, care durează mai mult de 3-4 săptămâni, indiferent de localizare.

• Scădere în greutate bruscă și nejustificată, fără diete sau alte cauze evidente.

• Tulburări digestive frecvente, precum arsuri gastrice intense, dificultăți de înghițire, balonare sau constipație prelungită.

• Leziuni ale pielii sau mucoaselor care nu se vindecă, precum ulcerații bucale, răni pe piele sau negi modificați.

• Modificări ale vocii, tuse persistentă, dificultăți respiratorii, în special la persoane fumătoare sau foști fumători.

• Modificări ale alunițelor, în special cele care își schimbă forma, dimensiunea sau culoarea.

Aceste simptome nu înseamnă automat cancer. Dar ignorarea lor poate duce la diagnostic tardiv, moment în care opțiunile de tratament sunt mult mai limitate, iar șansele de supraviețuire scad drastic”, a declarat dr. Maria Dumitrescu, medic epidemiolog în cadrul INSP.

Cancerul — a doua cauză de mortalitate în România

În România, cancerul este a doua cauză de mortalitate după bolile cardiovasculare, conform datelor Eurostat. Rata de supraviețuire la 5 ani pentru multe tipuri de cancer este semnificativ mai mică decât media europeană, în principal din cauza diagnosticării tardive.

Este esențial ca populația să înțeleagă că prevenția nu înseamnă doar evitarea factorilor de risc, ci și capacitatea de a recunoaște și de a acționa prompt în fața primelor semnale. Prezentarea la medic imediat ce apar simptome suspecte poate face diferența între viață și moarte”, a explicat dr. Elena Dobre, expert în sănătate publică.

Factori de risc: de la fumat la lipsa vaccinării

INSP reamintește că o proporție semnificativă a cancerelor poate fi prevenită prin controlul factorilor de risc:

• Fumatul și expunerea la fumatul pasiv

• Consumul excesiv de alcool

• Alimentația bogată în grăsimi, zahăr și carne procesată

• Lipsa de activitate fizică

• Obezitatea

• Expunerea la radiații UV fără protecție

• Poluarea și expunerea profesională la substanțe toxice

• Neefectuarea vaccinurilor preventive, precum cel împotriva HPV sau hepatitei B

Campania INSP se concentrează, de asemenea, pe promovarea programelor de screening populațional și controale medicale regulate. De exemplu, cancerul de col uterin, cancerul colorectal și cancerul de sân pot fi depistate precoce prin teste simple, deja disponibile gratuit în cadrul unor programe pilot în mai multe județe.

 „Mai bine un control inutil decât un diagnostic tardiv”

Specialiștii trag un semnal de alarmă: autoexaminarea lunară, consultul medical la apariția simptomelor și participarea la programele de screening ar putea salva anual mii de vieți în România.

Corpul nostru ne transmite semnale. E de datoria noastră să le observăm și să acționăm. Mai bine o alarmă falsă decât o tragedie evitată prea târziu”, a conchis dr. Dumitrescu.