Rusia a prezentat oficial, în cadrul negocierilor de pace reluate luni la Istanbul, un memorandum cu condiţii extrem de dure pentru încetarea războiului din Ucraina, incluzând cedarea de teritorii, renunţarea la aderarea la NATO, restricţii asupra armatei şi organizarea rapidă de alegeri. Autorităţile ucrainene au calificat aceste condiţii drept „inacceptabile” şi echivalente cu o capitulare.

Negocierile – desfăşurate pentru a doua oară după summitul iniţial din martie 2022 – au durat doar o oră, semn că cele două părţi rămân în poziţii ireconciliabile. Deşi au fost convenite unele măsuri umanitare, inclusiv schimburi de prizonieri şi repatrierea unor copii deportaţi, nu s-a înregistrat niciun progres concret în direcţia unui acord de încetare a focului.

Ce cere Rusia

Potrivit documentului publicat de agenţia de presă Interfax și consultat de Reuters, Moscova condiționează oprirea ostilităților de îndeplinirea unui pachet de măsuri care ar presupune:

• Recunoașterea internațională a anexării Crimeei și a regiunilor Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson de către Rusia, în ciuda faptului că Moscova nu controlează în întregime aceste teritorii.
• Retragerea totală a forțelor ucrainene din aceste patru regiuni.
• Neutralitatea permanentă a Ucrainei, cu interdicția explicită de a adera la NATO.
• Limitarea numerică a armatei ucrainene, fără a specifica exact pragurile cerute.
• Obligația legală de a proteja vorbitorii de limbă rusă și de a face limba rusă oficială în stat.
• Interzicerea prin lege a „glorificării nazismului”, o acuzaţie folosită frecvent de Moscova împotriva Kievului, dar respinsă categoric de Ucraina ca fiind propagandistică și nefondată.

În plus, Rusia a propus două variante de armistițiu, ambele considerate de Kiev drept inacceptabile:

• Retragerea imediată a Ucrainei din regiunile revendicate de Moscova.
• Oprirea totală a desfășurărilor militare și suspendarea ajutorului străin (militar, comunicaţii prin satelit și informaţii), urmată de ridicarea legii marțiale și organizarea de alegeri în termen de 100 de zile.

Poziția Ucrainei

Ministrul Apărării de la Kiev, Rustem Umerov, a declarat că Ucraina va analiza documentul, dar a reiterat că nu acceptă niciuna dintre condițiile formulate de Moscova.

Ucraina nu va semna niciodată un document care neagă suveranitatea, integritatea teritorială și dreptul nostru la autoapărare. Nu vom ceda în faţa niciunui ultimatum”, a declarat Umerov.

Președintele Volodimir Zelenski a adăugat că orice discuție reală despre pace trebuie să pornească de la retragerea Rusiei din teritoriile ocupate, compensarea pagubelor și garantarea securității pe termen lung. Potrivit foii de parcurs prezentate de Kiev și consultate de Reuters, Ucraina nu acceptă nicio limitare asupra propriilor capacități militare și cere restabilirea granițelor sale internațional recunoscute.

Dimensiunea umanitară: un acord fragil

În ciuda eșecului pe linie politică, părțile au convenit câteva măsuri punctuale. Printre acestea:

• Un schimb de prizonieri, în special soldați tineri și grav răniți.
• Repatrierea trupurilor a peste 12.000 de militari decedați.

Un acord preliminar pentru returnarea a doar 10 dintre cei 400 de copii ucraineni despre care Kievul afirmă că au fost deportați ilegal de Rusia. Moscova susține că aceștia au fost „evacuați din zone de război”.

Operațiuni militare spectaculoase

Pe fondul negocierilor eșuate, conflictul continuă să escaladeze. În cursul weekendului, Ucraina a lansat o amplă operațiune cu drone denumită „Pânza de păianjen”, vizând bombardiere strategice rusești aflate pe aerodromuri din Siberia și nordul îndepărtat. Potrivit unor imagini din satelit, atacurile au provocat distrugeri semnificative.

Este considerată una dintre cele mai îndrăznețe operațiuni ucrainene ale războiului, iar analiștii militari occidentali avertizează asupra riscurilor crescute de escaladare.

Flota de bombardiere vizată face parte din așa-numita „triadă nucleară” a Rusiei, alături de rachetele intercontinentale și cele lansate de pe submarine. Oficialii americani și britanici au declarat că nu au fost informați din timp de Ucraina despre această operațiune, subliniind gradul înalt de autonomie al Kievului în deciziile tactice.

Rolul actorilor internaționali

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a calificat reuniunea de la Istanbul drept „un pas promițător” și și-a exprimat speranța de a media în viitor o întâlnire la nivel înalt între Vladimir Putin, Volodimir Zelenski și Donald Trump. Kremlinul a respins însă oficial ideea unui asemenea summit cvadripartit, sugerată anterior de ministrul turc de Externe.

Donald Trump, într-o declarație separată, a criticat stagnarea negocierilor și a spus că SUA „nu vor continua eforturile de mediere” dacă nu apar semnale clare de progres.