România riscă să piardă 11,9 miliarde de euro din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza întârzierilor majore în implementarea proiectelor asumate. Avertismentul a fost transmis de Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, în cadrul unei conferințe de presă susținută vineri.
Potrivit ministrului, Comisia Europeană a identificat investiții în valoare totală de 11,9 miliarde de euro care se află „în situație de risc de neimplementare”, dintre care 8 miliarde au fost semnalate de autoritățile române, iar 3,9 miliarde au fost adăugate în urma evaluării oficialilor europeni.
Fiecare clipă rămasă până la data implementării finale a PNRR-ului este prețioasă, astfel încât să reușim să nu pierdem acești bani. Miza renegocierii PNRR este tocmai salvarea proiectelor lente și înlocuirea lor cu altele eligibile”, a declarat Marcel Boloș.
Comisia Europeană solicită ca proiectele incluse în PNRR și care beneficiază de granturi să fie deja realizate în proporție de cel puțin 50%, o cerință dificil de îndeplinit pentru multe investiții din România, din cauza ritmului lent de execuție.
Până acum, România a încasat 9,4 miliarde de euro, iar până la 10 iunie urmează să primească încă 1,279 miliarde de euro. Însă doar 8,3 miliarde de euro au fost plătiți efectiv beneficiarilor, adică celor care au contracte în derulare.
În situaţie de risc de întârziere a implementării, adică cele care sunt cu risc de neimplementare, noi le-am estimat, împreună cu colegii, la valoarea de 8 miliarde de euro. Comisia Europeană spune că în plus, din punctul lor de vedere, s-ar mai adăuga 3,9 miliarde, deci am avea un total în risc investiţii în valoare de 11,9 miliarde euro”, a subliniat Marcel Boloş.
Ministrul a explicat că autorităţile de la Bucureşti consideră că au clarificat, din punct de vedere tehnic şi al respectării condiţiilor de eligibilitate, problema proiectelor de infrastructură de apă-canalizare demarate prin Programul „Anghel Saligny”, finanţat din fonduri guvernamentale, astfel încât unele dintre aceste să poată fi preluate pentru finanţare în PNRR.
Boloş este de părere că şi proiectele care vizează componenta de conectivitate pentru comunităţile locale ar putea primi finanţare europeană, acest aspect fiind, în prezent, în curs de analiză la Comisia Europeană.
De asemenea, la Ministerul Transporturilor, unde este o sumă importantă pentru proiectele de infrastructura de transport, în discuţie sunt două aspecte: actualizarea costurilor, investiţiilor din infrastructura de transport şi transferul unei sume importante din bugetul de stat, noi spunem finanţare publică naţională, în valoarea proiectelor, în valoarea decontată din fonduri PNRR, care este de asemenea în curs. Deci spuneam că miza este una foarte mare pentru ţara noastră din perspectiva renegocierii, pentru că ea priveşte salvarea portofoliului de proiecte de investiţii cu un ritm lent de implementare, respectiv înlocuirea acestora cu proiecte compatibile cu criteriile de eligibilitate PNRR şi acestea provin din Programul «Anghel Saligny», de la Administraţia Fondului pentru Mediu şi din programul naţional, respectiv fondurile naţionale alocate pentru conectivitate, care sunt proiecte importante pentru comunităţile locale din România”, a explicat Boloş.
