Pentru că nu am obținut un răspuns telefonic la nelămuririle legate de aspectul sălii, am adresat conducerii Teatrului de Stat Constanța câteva întrebări în scris, referitoare la poziția lor față de cum se prezintă sala în care vor juca.
Domnule director, sala Teatrului de Stat a fost în renovare și urmează să fie dată în folosință cât de curând. Ce puteți să ne spuneți despre dotările pe care această sală le va avea? Sunt ele specifice unei săli moderne de spectacole?
Erwin Șimșensohn, directorul general al Teatrului de Stat Constanța: Din câte cunosc și am fost informat de către Primărie, dar și de către constructor, un lucru extraordinar din punct de vedere al scenotehnicii este că s-a îmbunătățit semnificativ sistemul de contrabare (ștăngile mobile pentru decor) pentru că vorbim acum de un sistem nou, automatizat complet, cu comandă electrică. Asta va ajuta foarte mult la manevrele din timpul spectacolelor.
Din punct de vedere al echipamentelor de lumini și de sunet, cele fără de care nu se pot juca spectacole, ele nu au fost prevăzute în proiect și urmează să le instalăm noi, după ce vom putea avea acces în sală. Sperăm cât mai curând. Din păcate, mă tem că ne vom confrunta cu mari dificultăți în montarea acestor echipamente, pentru că nu au fost prevăzute nici sistemele de ancorare a acestora și e posibil să fim nevoiți să găsim soluții oarecum improvizate. În mod normal ar trebui ca ancorarea acestora să se facă de grinzile din pod. Dacă nu vom putea face asta, vom fi nevoiți să punem schele de lumini pe picioare în interiorul sălii, ceea ce ar crea un aspect… nu tocmai potrivit și ar da un aspect de improvizație și soluție provizorie.
Din păcate, nu există nici trape, nici scenă turnantă și nici culisante, care sunt elemente specifice unei scene de teatru, și sunt utilizate de regizori și scenografi, care pot astfel fi mult mai creativi în realizarea spectacolelor. Aceste elemente nu existau nici înainte de lucrări și nu știu dacă ar fi putut fi instalate, pentru că nu ar fi fost cheltuieli eligibile la un proiect de eficientizare energetică. Dar realitatea este că ne lipsesc foarte tare asemenea elemente.
Ce părere aveți despre cromatica sălii de spectacole, care a stârnit multe discuții în mediul online?
Erwin Șimșensohn: Aș putea spune că într-adevăr nu este una deloc potrivită pentru o sală de teatru. În mod normal, se caută ca pereții să aibă tonuri închise la culoare, pentru a nu reflecta lumina. Având în vedere că nici arhitectura interioară nu este una spectaculoasă (dar asta nu ține de lucrările care s-au efectuat) ar fi fost mult mai bine ca pereții să nu fie atât de deschiși la culoare. Sper totuși că, în timp, lucrurile mai pot fi reglate, și că vom putea să îmbunătățim acest aspect, fie din lumini arhitecturale, fie din videoproiecții, fie alte soluții pe care le vom căuta împreună.
Considerați că sala este una pe măsura unei instituții de cultură „de anvergură”?
Erwin Șimșensohn: Din păcate, nu. Nici pe departe. Dar asta nu cred că se poate imputa celor care au coordonat acest proiect pentru că un demers de a avea o astfel de sală nu se putea realiza prin aceste lucrări, care au fost încă din start prevăzute ca fiind de „eficientizare energetică”. Așa a fost gândit și scris proiectul pentru finanțare europeană.
Scena a rămas una destul de mică, are niște culise extrem de mici, care limitează foarte tare posibilitatea de a realiza producții mari, importante, din punct de vedere al decorului. Dar așa cum spuneam, asta nu e ceva ce se putea realiza prin acest proiect, rămâne doar un vis al nostru, al oamenilor de teatru, ca la un moment dat va exista în acest oraș o sală adevărată, gândită și proiectată cu tot ceea ce înseamnă specificul unei instituții de spectacole.
