România are, pentru prima oară în istoria sa postcomunistă, un președinte fără partid, fără rețele de influență și fără instincte politice tradiționale. Nicușor Dan, matematicianul devenit activist, apoi primar al Capitalei, a fost ales președinte într-un moment în care o parte semnificativă a societății românești pare să fi renunțat la iluziile legate de forța carismei, a liderilor providențiali și a soluțiilor facile.

Rezultatul din turul al doilea al alegerilor prezidențiale confirmă că o Românie tăcută, neexaltată și neimpresionată de spectacolul politic, a decis să parieze pe un profil radical diferit: un președinte necarismatic, auster, rezervat, cu o identitate publică definită de competență și onestitate, nu de retorică sau simboluri.

Dincolo de victoria în sine, provocarea reală abia începe. Nicușor Dan ajunge la Cotroceni fără un partid propriu, fără o majoritate parlamentară care să-i susțină prioritățile și fără pârghiile obișnuite de influență instituțională. Nu are o „armată de oameni” în teritoriu, nu are loialități construite în ani de compromisuri, nu are – cel puțin la vedere – strategii de control.

Este, în acest sens, un președinte fragil, într-un sistem politic care a învățat să ignore sau să saboteze orice președinte care nu face parte din rețea.

Dar tocmai această vulnerabilitate structurală poate fi partea lui cea mai puternică. Pentru că, spre deosebire de mulți dintre predecesorii săi, Nicușor Dan nu le datorează nimic partidelor, nu trebuie să compenseze niciun troc și nu va avea dificultăți să spună „nu”.

Miza mandatului său nu va fi una ideologică. Nicușor Dan nu este un vizionar, nu promite reconfigurări istorice sau proiecte de țară grandioase. Vorbește rar, cu greutate, și nu lasă impresia unui om care vrea să conducă mase. Dar exact în această refuzare a spectacolului, în acest stil sec și aplicat, stă poate cheia unei noi relații între stat și cetățean.

Va putea el reforma administrația? Va reuși să fie un mediator onest între puteri? Va convinge Parlamentul să adopte legi care să pună statul român în ordine? Greu de spus. Dar știm cu siguranță că, pentru prima dată în multă vreme, o parte majoră a electoratului a votat cu luciditate, nu cu pasiune.

Și asta, într-o democrație matură, este deja un câștig.

De la medalia de aur obţinută la olimpiada internaţională de matematică, până la implicarea civică şi calificarea în finala prezidenţială

Nicușor Dan, în vârstă de 55 de ani, este matematician de profesie, cunoscut din liceu pentru performanțele sale excepționale la matematică. A fost medaliat cu aur la Olimpiada Internațională de Matematică în 1987 și 1988. În ciuda acestor succese, în campaniile electorale i s-au adus acuzații nefondate privind Bacalaureatul, pe care însă l-a promovat cu media 9,87, fapt dovedit prin publicarea diplomei.

După absolvirea Facultății de Matematică a Universității din București, și-a continuat studiile în Franța, obținând un doctorat la celebra universitate Sorbona. La întoarcerea în țară, spre finalul anilor 90, a refuzat o funcție guvernamentală propusă de președintele Emil Constantinescu, preferând să se dedice educației și activismului civic.

A înființat Școala Normală Superioară București, un proiect educațional inspirat de modelul francez, dedicat studenților de elită în științe exacte. S-a implicat activ în apărarea patrimoniului urban, luptând, printre altele, împotriva demolării Halei Matache. În acea perioadă, a protestat alături de un tânăr necunoscut pe atunci: George Simion. Deși drumurile lor s-au despărțit, cei doi au ajuns rivali în cursa pentru Președinție.

Noi ne ştim de vreo 20 de ani, de când protestam pentru lucruri de urbanism din Bucureşti”, a rememorat Nicuşor Dan, într-un interviu pentru Prima TV.

În 2008, Nicușor Dan a fondat Asociația Salvați Bucureștiul, cu care a obținut sute de victorii în instanță împotriva abuzurilor imobiliare și a autorităților locale. În 2012, a candidat ca independent la Primăria Capitalei și a obținut 9%, clasându-se pe locul al treilea. Alegerile au fost câştigate detaşat de Sorin Oprescu (56%), susţinut la acea vreme de USL, alianţa formată din PSD şi PNL.

În 2015, a fondat Uniunea Salvați Bucureștiul (USB), transformată ulterior în USR. La alegerile locale din 2016, a obținut peste 30% din voturi pentru Primăria Capitalei, dar a pierdut în fața Gabrielei Firea, din cauza fragmentării votului de dreapta. USB a devenit atunci al doilea partid din București.

Potrivit news.ro, PNL l-a aruncat în luptă pe Cătălin Predoiu, care a înregistrat doar 11%, dar suficient cât să-l încurce pe Nicuşor Dan. Astăzi, Cătălin Predoiu e premier interimar şi lider, tot interimar, al PNL, partid care l-a susținut pe Nicuşor Dan în lupta pentru Cotroceni.

Cum a luat naștere USR și ruptura fondatorului de propriul partid

În seara alegerilor locale din 2016, după un rezultat important în București, Nicușor Dan a anunțat extinderea partidului Uniunea Salvați Bucureștiul la nivel național, sub noua denumire Uniunea Salvați România (USR). La alegerile parlamentare din toamna aceluiași an, USR a obținut un scor notabil de 9% și a intrat în Parlament, cu Nicușor Dan în funcția de președinte și deputat de București.

Totuși, la doar câteva luni de la succesul electoral, în 2017, Nicușor Dan a demisionat din fruntea USR. Motivul a fost o dispută internă privind poziționarea partidului față de referendumul pentru familia tradițională, susținut de Coaliția pentru Familie. În timp ce majoritatea membrilor partidului au votat pentru o poziție explicită împotriva referendumului, Nicușor Dan a dorit ca USR să rămână neutru, pentru a putea atrage atât alegători conservatori, cât și progresiști.

Printre liderii care s-au opus atunci poziției sale s-au numărat Cristian Ghinea, Cătălin Drulă, Ionuț Moșteanu și Clotilde Armand – toți aflați azi, paradoxal, de partea sa. Ulterior, Nicușor Dan a recunoscut că a votat la acel referendum în favoarea familiei tradiționale, subliniindu-și viziunea conservatoare.

În ciuda acestui profil, a fost ținta unor atacuri politice legate de religiozitatea sa, mai exact faptul că nu și-ar fi botezat copiii. Nicușor Dan a dezmințit public aceste acuzații, afirmând alături de partenera sa că întreaga familie este botezată în credința ortodoxă, iar declarațiile adversarilor politici sunt false.

Suntem creştini-ortodocşi, ne-am botezat copiii, noi suntem botezaţi. Acesta este adevărul, restul e minciună”, a răspuns primarul general, alături de partenera sa de viaţă.

Primar al Capitalei și luptător împotriva mafiei imobiliare

La alegerile locale din 2020, Nicuşor Dan a candidat ca independent pentru funcția de primar general al Capitalei, beneficiind de sprijinul politic al PNL, condus atunci de Ludovic Orban, și al USR, care a renunțat la candidatura lui Vlad Voiculescu pentru a evita fragmentarea dreptei. A reușit să o învingă pe Gabriela Firea și a fost ales primar general, obținând un al doilea mandat în 2024, tot ca independent.

În timpul celor patru ani și jumătate de mandat, a prioritizat modernizarea rețelei de termoficare, cu accent pe înlocuirea conductelor vechi, unele datând din anii ’60. Aceste lucrări au avut un impact negativ temporar asupra populației, mai multe cartiere rămânând săptămâni întregi fără apă caldă și căldură. Totuși, Dan a susținut că a realizat progrese în modernizarea transportului public, cu introducerea primelor tramvaie noi de după 1989 și reabilitarea liniilor de tramvai. Potrivit edilului, utilizarea transportului public a crescut cu 40%.

O îmbunătăţire a transportului public cu primele tramvaie noi după Revoluţie şi modernizarea linilor de tramvai, care este în curs. Şi faptul că bucureştenii folosesc transportul public 40% mai mult. Şi foarte, foarte important, o frână pusă pe dezvoltarea imobiliară nocivă din Bucureşti”, a spus Nicuşor Dan, într-un interviu pentru News.ro.

Un alt obiectiv important al mandatului său a fost blocarea dezvoltărilor imobiliare abuzive din Capitală. Nicușor Dan a declarat că opoziția dezvoltatorilor imobiliari față de el arată că acțiunile sale deranjează interesele ilegale. În cazul în care va deveni președinte al României, Nicuşor Dan a promis că va cere procurorilor să combată corupția de amploare, în special în domeniul urbanismului și construcțiilor.

Candidat independent la prezidenţiale

După o perioadă de ezitare în care a refuzat să-şi declare public susţinerea pentru un candidat la prezidenţialele din toamna trecută, Nicuşor Dan a fost fotografiat atât alături de Nicolae Ciucă, cât şi de Elena Lasconi. Spre finalul campaniei, şi-a exprimat sprijinul pentru Lasconi, dar scrutinul a fost anulat de Curtea Constituţională.

Ulterior, Nicuşor Dan şi-a anunţat candidatura ca independent la preşedinţie, solicitând sprijinul partidelor pro-europene. Totuşi, partidele din coaliţia de guvernare – PSD, PNL şi UDMR – au optat pentru un candidat comun: Crin Antonescu. USR, care iniţial a mers mai departe cu Elena Lasconi, a renunţat rapid la propria candidată în favoarea lui Nicuşor Dan, pe fondul poziţiei acestuia mai bune în sondaje – o decizie fără precedent în politica post-decembristă.

Lasconi l-a acuzat public pe Nicuşor Dan că a urmărit în mod deliberat înlăturarea ei din cursa electorală, comparând situaţia cu metafora Luceafărului eminescian. Dan a respins acuzaţiile şi a spus că miza reală este „destinul acestui popor”, nu emoțiile personale.

Este ca în «Luceafărul» lui Eminescu, Nicuşor – viclean copil de casă. Sunt absolut convinsă că a vrut să mă scoată din joc pentru că încurcam foarte mult sistemul anul trecut”, l-a acuzat Lasconi la o dezbatere televizată.

Aici nu este vorba despre emoţiile Elenei Lasconi, ci despre destinul acestui popor”, a răspuns Nicuşor Dan.

Tensiunile au escaladat în campanie, când Lasconi a publicat imagini care sugerau o întâlnire între Nicuşor Dan, Victor Ponta şi fostul adjunct al SRI, Florian Coldea. Pozele îi înfăţişau pe cei trei doar separat. Cei trei au negat vehement existenţa unei asemenea întâlniri, iar Nicuşor Dan şi Ponta au depus plângere penală împotriva Elenei Lasconi.

În final, Lasconi a obținut doar 2,7% din voturi, în timp ce Nicuşor Dan a reușit să se califice în turul al doilea, în fața lui Crin Antonescu, cu un avans de doar un procent.

Acuzațiile privind refuzul autorizației pentru construirea unui spital privat

În timpul campaniei, Antonescu l-a acuzat pe Nicuşor Dan că, în calitate de primar general, a refuzat să emită o autorizaţie pentru construirea unui spital privat dedicat copiilor bolnavi de cancer. Clinica privată Sanador a dat în judecată Primăria Capitalei şi a câştigat procesul în toamna anului 2023. În pofida sentinţei definitive, Nicuşor Dan a refuzat să emită autorizaţia până la sfârşitul lunii aprilie 2025. Pe fondul presiunilor publice din ultima săptămână de campanie, Nicuşor Dan a semnat autorizaţia miercuri, pe 30 aprilie, exact în ziua ultimei dezbateri electorale, însă fără să anunţe public.

În timpul unei confruntări directe, Crin Antonescu l-a întrebat pe Nicuşor Dan: „Aţi dat sau nu aprobarea?”.

Da. Asta nu înseamnă că un privat care are medici foarte buni trebuie să construiască ilegal acolo unde construieşte”, a replicat Nicuşor Dan, motivând că zona în care ar urma să fie ridicat spitalul e foarte aglomerată, aproape de Piaţa Victoriei din centrul Capitalei.

Un alt moment tensionat al campaniei

Un alt moment tensionat al campaniei s-a derulat la dezbaterea organizată de televiziunea publică, unde au participat 10 din cei 11 candidaţi înscrişi la startul cursei pentru Cotroceni. Singurul care a lipsit a fost George Simion.

Nu cred că trebuie să dăm aşa de multă importanţă candidaturii dumneavoastră”, i-a transmis Nicuşor Dan lui Daniel Funeriu, la rândul său candidat independent la prezidenţiale.

În mod realist există patru oameni care să ocupe această funcţie. Trebuie să trăim în realitate. Aceştia sunt domnul Simion, domnul Antonescu, domnul Ponta şi subsemnatul. Îi invit pe români să voteze în cunoştinţă”, a continuat Nicuşor Dan.

Ce urât!” a reacţionat Elena Lasconi, în timp ce Daniel Funeriu a răbufnit: „Eu am lucrat cu un laureat Nobel şi cu un preşedinte de ţară. Niciunul nu mi-a spus că nu sunt relevant”.

Nu putem jigni colegii de candidatură care, până în momentul numărării voturilor, sunt exact ca şi noi. Domnule Dan, daţi din nou exemplu de neadecvare”, a spus şi Crin Antonescu.

Ulterior, Nicuşor Dan şi-a cerut scuze. Greşeala sa nu a contat în ecuaţia finală a primului tur.

S-a calificat în turul doi, cu aproape două milioane de voturi primite, în jumătate cât Simion

Nicuşor Dan s-a calificat în turul doi, cu aproape două milioane de voturi primite, în condiţiile în care celălalt finalist, George Simion, a obţinut un număr dublu de voturi. Pentru a recupera diferenţa, Nicuşor Dan l-a provocat pe George Simion la mai multe dezbateri, însă candidatul AUR s-a prezentat la o singură confruntare directă, organizată de postul Euronews.

De altfel, pe parcursul campaniei, cei doi s-au acuzat reciproc de evitarea dezbaterilor. George Simion i-a cerut lui Nicuşor Dan să prezinte „cu nume şi prenume” cine sunt persoanele care i-au finanţat campania electorală.

Primarul Capitalei a refuzat, pe motiv că şi-ar expune mediatic donatorii.

Instituţiile statului român ştiu cine sunt toate aceste persoane şi eu nu vreau să le fac public numele pentru că nu vreau să fie atacaţi cum am fost eu atacat în campania asta. E foarte simplu”, a explicat primarul Capitalei, care, totuşi, a promis transparenţă totală, însă după închiderea procesului electoral.

Nicuşor Dan a procedat identic şi la alegerile locale din iunie anul trecut. În timpul campaniei, a refuzat să publice numele donatorilor. Însă, în prezent, pe site-ul ANI pot fi verificate toate persoanele care au contribuit financiar la campania primarului general.

Confruntarea directă dintre cei doi finalişti a consemnat şi un moment amuzant. „Sunt mai bun ca dumneavoastră la aruncat cu vorbe”, a spus liderul AUR, George Simion. „Exact, exact”, a răspuns, ironic, Nicuşor Dan.

Nicuşor Dan a insistat că Ilie Bolojan va fi propunerea sa pentru Palatul Victoria

Deşi a candidat din postura de independent, Nicuşor Dan va trebui să aibă o strânsă colaborare cu partidele politice pentru formarea majorităţii parlamentare, numirea unui guvern şi a unui prim-ministru. În campanie, Nicuşor Dan a insistat că Ilie Bolojan, actualul preşedinte interimar, va fi propunerea sa pentru Palatul Victoria. Însă, pentru a ajunge premier, Bolojan are nevoie de voturile PSD din Parlament. Practic, social-democraţii ar trebui să renunţe la şefia guvernului, deşi PSD e partidul care s-a clasat pe primul loc la alegerile parlamentare din decembrie.

Există posibilitatea ca PSD să voteze un Guvern Bolojan”, a spus Nicuşor Dan într-un interviu pentru News.ro.

Surse din conducerea PSD confirmă scenariul, dar social-democraţii şi-ar dori la schimb şefia SIE şi Primăria Capitalei.

O să fie foarte multe runde informale cu partidele. Sunt bucuros că majoritatea liderilor PSD înclină către direcţia pro-occidentală”, a reacţionat primarul general, la Prima TV.

În cazul în care nu va reuşi să-l impună pe Ilie Bolojan la Palatul Victoria, Nicuşor Dan va încerca să construiască o majoritate parlamentară în jurul unui alt prim-ministru.

Spre deosebire de George Simion, Nicuşor Dan a exclus varianta alegerilor anticipate, pe motiv că s-ar crea şi mai multă instabilitate politică. Aşadar, indiferent cine va ajunge preşedinte, începutul de mandat prezidenţial va fi marcat de o negociere cu PSD, partidul care decide majoritate parlamentară fie în favoarea lui Nicuşor Dan, fie în favoarea lui George Simion.

Pe plan extern, Nicuşor Dan a primit mesaje de susţinere din partea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, şi a premierului Poloniei, Donald Tusk, care a vorbit în limba română. De asemenea, preşedintele Republici Moldova, Maia Sandu, a anunţat că-l sprijină pe Nicuşor Dan, după ce, în primul tur de scrutin, coaliţia de guvernare pro-europeană de la Chişinău a fost de partea lui Crin Antonescu.