Polonezii sunt chemați duminică la urne pentru a-și alege președintele într-un scrutin care se anunță extrem de strâns și cu miză majoră pentru direcția politică internă și externă a țării. Rezultatul ar putea influența decisiv capacitatea de guvernare a coaliției proeuropene conduse de Donald Tusk, precum și viitorul drepturilor fundamentale, cum sunt cele privind avortul și comunitatea LGBTQ.
Trzaskowski vs. Nawrocki: un duel al viziunilor europene
Potrivit sondajelor, favorit pentru a câștiga primul tur este primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, un liberal pro-UE, care ar urma să obțină în jur de 30% din voturi. Acesta este urmat de Karol Nawrocki, un istoric cu viziuni naționaliste susținut de Partidul Lege și Justiție (PiS), creditat cu 25%.
Cei doi sunt așteptați să intre în turul al doilea, programat pe 1 iunie, într-un climat politic și geopolitic tensionat, marcat de războiul din Ucraina, ascensiunea extremei drepte în Europa și relațiile complicate cu Washingtonul.
13 candidați, o miză: viitorul democratic al Poloniei
În total, 13 candidați s-au înscris în cursa prezidențială. Secțiile de votare se deschid la ora 05:00 GMT și se închid la 19:00 GMT, iar primul sondaj la ieșirea de la urne va fi publicat imediat după încheierea votului. Rezultatele finale sunt așteptate luni.
Scrutinul vine pe fondul unei coabitări tensionate între guvernul liberal instalat în 2023 și președintele conservator Andrzej Duda, aflat la final de mandat. Duda a blocat frecvent inițiativele guvernamentale prin dreptul său de veto.
Temele campaniei: de la Europa și securitate, la drepturile femeilor și minorităților
Campania a fost dominată de teme de politică externă și apartenența Poloniei la Uniunea Europeană și la alianța transatlantică. Totodată, problemele sociale, precum dreptul la avort sau drepturile comunității LGBTQ, au avut un rol important în discursul public.
Rafal Trzaskowski, în vârstă de 53 de ani, a promis liberalizarea legislației privind avortul, practic interzis în prezent, și sprijin pentru minoritățile sexuale. „Sper ca legea privind avortul și minoritățile sexuale să fie liberalizată”, afirmă Malgorzata Mikoszewska, angajată în turism, care își pune speranțele într-un nou curs progresist.
În contrast, Karol Nawrocki, 42 de ani, promovează o agendă conservatoare și naționalistă, susținut de PiS. El și-a exprimat admirația față de Donald Trump, afirmând că fostul președinte american i-ar fi spus „Vei câștiga” la o întâlnire recentă la Casa Albă.
Alegătorii de extremă dreapta, arbitrii finalei
O componentă esențială a ecuației electorale o reprezintă susținătorii lui Slawomir Mentzen, candidat de extremă dreapta clasat pe locul al treilea, cu aproximativ 12%. Acesta este un libertarian eurosceptic, care se opune ferm avortului, imigrației și refugiaților ucraineni, pe care îi acuză că profită de sistemul polonez.
Nu vreau ca Polonia să fie total aservită UE”, spune Radoslaw Wiecek, un tânăr antreprenor influențat de discursul lui Mentzen. Pentru o altă parte a electoratului, precum Anna Urbanska, pensionară, tema imigrației este definitorie: „Vreau să trăim mai liniștiți, fără imigranți.”
Un test pentru democrație și viitorul Europei
O eventuală victorie a lui Trzaskowski ar însemna o gură de oxigen pentru guvernul Tusk, care ar putea astfel să-și ducă la capăt promisiunile privind statul de drept și reforma instituțiilor. În caz contrar, alegerea lui Nawrocki ar putea duce la un blocaj politic profund și, potrivit experților, la o întoarcere în forță a populiștilor la putere în următorii ani.
Alegerile sunt fundamentale nu doar pentru Polonia, ci și pentru Europa”, afirmă politologul Anna Materska-Sosnowska, care avertizează că o nouă paralizie instituțională ar putea duce la prăbușirea coaliției de guvernare și la reîntoarcerea radicalismului de dreapta.
Într-un context regional complicat, cu Rusia la graniță și Uniunea Europeană aflată într-o perioadă de reașezare politică, Polonia joacă o carte decisivă în aceste alegeri.
