Milioane de cetățeni din România, Polonia și Portugalia sunt chemați la urne în acest weekend, într-o „super duminică” electorală care ar putea redefini cursul democrațiilor lor. Într-un context regional tensionat, marcat de instabilitate politică, presiuni economice și polarizare socială, alegerile organizate în cele trei țări sunt urmărite cu atenție atât în Europa, cât și în afara continentului, relatează The Guardian.
România: O confruntare decisivă între naționalism și centrism
În România, alegătorii votează în turul doi al celui de-al doilea scrutin prezidențial organizat în doar șase luni. Votul vine după anularea controversată a alegerilor din anul trecut și excluderea câștigătorului inițial, Călin Georgescu, din noua cursă electorală. În centrul atenției se află George Simion, liderul AUR, un politician ultranaționalist de 38 de ani, cunoscut pentru retorica sa anti-UE și pozițiile conservatoare. Simion a câștigat primul tur cu 41% din voturi și promite să „melonizeze” Europa și să întrerupă sprijinul militar pentru Ucraina.
În opoziție se află Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, un independent centrist de 55 de ani, care și-a construit campania în jurul unei opțiuni clare: „pro-occidentală sau anti-occidentală pentru România”. Sondajele indică o cursă extrem de strânsă între cei doi candidați.
Înfrângerea reprezentantului coaliției aflate la guvernare în primul tur a dus la demisia premierului Marcel Ciolacu și la prăbușirea executivului. În eventualitatea unei victorii a lui Simion, analiștii avertizează asupra unei virări accelerate către dreapta a scenei politice românești, cu posibilitatea unei alianțe între AUR și PSD, sau chiar organizarea de alegeri anticipate.
Scrutinul este privit cu îngrijorare de liderii europeni, care se tem de apariția unui nou perturbator regional, în linie cu Ungaria și Slovacia. Funcția de președinte în România, deși semi-executivă, are atribuții esențiale în politica externă, securitate, apărare și justiție.
Polonia: Un nou președinte pentru o nouă direcție?
În Polonia, alegătorii decid duminică cine vor fi candidații finali în cursa pentru președinție. De la venirea la putere în 2023 a guvernului pro-european condus de Donald Tusk, puterea executivă s-a lovit constant de veto-ul președintelui Andrzej Duda, aliat al fostului partid de guvernământ PiS.
Schimbarea la nivelul președinției este, astfel, esențială pentru implementarea reformelor democratice și sociale promise de Tusk.
Favorit în sondaje este primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, un centrist pro-european din Coaliția Civică. El este urmat de conservatorul Karol Nawrocki, un independent susținut de PiS, care mizează pe teme precum suveranitatea națională și opoziția față de politicile verzi ale UE. Outsiderul alegerilor este Sławomir Mentzen, liderul formațiunii de extremă dreapta Confederația, un susținător al dereglementării, critic al UE și al drepturilor LGBTQ+, care pare însă în pierdere de viteză.
Turul decisiv al alegerilor prezidențiale este programat pentru 1 iunie, iar rezultatul va avea un impact major asupra direcției politice a țării.
Portugalia: Alegeri anticipate sub semnul scandalului
În Portugalia, cetățenii votează pentru a treia oară în trei ani, în urma unui nou episod de instabilitate politică. Premierul de centru-dreapta Luís Montenegro a convocat alegeri anticipate după ce a pierdut un vot de încredere în parlament, declanșat de suspiciuni privind posibile conflicte de interese legate de afacerile familiei sale.
Alianța Democratică (AD) condusă de Montenegro este creditată cu 33% în sondaje, în timp ce opoziția socialistă (PS) este cotată la 26%. Partidul de extremă dreapta Chega, în creștere semnificativă, ar putea obține 17%, devenind un factor decisiv în formarea guvernului. Deși Montenegro a exclus o colaborare oficială cu Chega, anunțurile recente privind deportarea migranților ilegali au alimentat speculații privind o eventuală apropiere.
