Ucraina și liderii celor mai importante state europene au convenit sâmbătă, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Kiev, asupra unei încetări necondiționate a focului pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 12 mai. Propunerea, susținută și de președintele american Donald Trump, vine în contextul intensificării eforturilor diplomatice pentru încheierea conflictului care durează de peste trei ani.
Anunțul a fost făcut într-o conferință de presă comună de către liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Poloniei și Ucrainei, după o convorbire telefonică cu președintele Trump. În cadrul reuniunii, aceștia au lansat un ultimatum clar către Kremlin: acceptarea armistițiului până luni sau confruntarea cu noi sancțiuni economice „masive” și cu intensificarea sprijinului militar acordat Ucrainei.
Noi toți cei de aici, împreună cu SUA, avem un apel către Putin: dacă este serios în ceea ce privește pacea, atunci are o șansă să o demonstreze acum,” a afirmat premierul britanic Keir Starmer. El a subliniat că este vorba despre „o încetare completă și necondiționată a focului”, respingând explicit orice precondiții impuse de Moscova.
Suntem clari: dacă Rusia întoarce spatele păcii, vom răspunde – împreună cu președintele Trump și ceilalți parteneri – prin înăsprirea sancțiunilor și prin creșterea ajutorului militar oferit Ucrainei,” a adăugat Starmer.
Liderii europeni – Keir Starmer, Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz – au sosit sâmbătă dimineață la Kiev cu același tren din Polonia, în timp ce premierul polonez Donald Tusk a călătorit separat. După întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și o vizită simbolică în centrul Kievului, au avut loc discuții strategice privind viitorul eforturilor diplomatice și militare în regiune.
Administrația Trump a salutat inițiativa europeană, declarând că o încetare a focului de 30 de zile ar putea reprezenta „primul pas esențial spre o pace durabilă”. De cealaltă parte, Kievul s-a declarat pregătit să implementeze imediat armistițiul, însă Moscova a refuzat până acum, condiționând oprirea focului de încetarea totală a livrărilor de arme occidentale și de instituirea unui mecanism internațional de monitorizare.
Primul semnal că Rusia nu este dispusă să cedeze presiunilor diplomatice a venit de la fostul președinte Dmitri Medvedev. Într-un mesaj postat pe platforma X, Medvedev a ridiculizat reuniunea de la Kiev: „Macron, Merz, Starmer și Tusk trebuiau să discute despre pace. În schimb, lansează amenințări. Fie un armistițiu ca răgaz pentru hoardele Banderas, fie noi sancțiuni. Credeți că e inteligent? Băgați-vă aceste planuri de pace în fundul vostru de toate genurile.”
Peskov: „Europenii sunt iritaţi că liderii multor ţări au decis să împărtăşească bucuria Rusiei de a sărbători ziua de 9 Mai”
La câteva ore după summitul aliaţilor Ucrainei de la Kiev, unde Rusiei i s-a cerut să accepte o încetare necondiţionată a focului timp de treizeci de zile începând de luni, altfel riscând „sancţiuni masive coordonate între europeni şi americani”, Kremlinul a reacţionat prin purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov.
Auzim declaraţii contradictorii din partea Europei. Acestea sunt în general axate mai degrabă pe confruntare decât pe încercări de a resuscita relaţiile noastre într-un fel sau altul”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a reacționat, sâmbătă, după ce ultimatumul dat Rusiei. Fostul preşedinte Dmitri Medvedev a scris pe rețeaua socială X un mesaj:
Macron, Merz, Starmer şi Tusk trebuiau să discute despre pace la Kiev. În schimb, ei lansează ameninţări la adresa Rusiei. Fie un armistiţiu pentru răgazul hoardelor Banderas, fie noi sancţiuni. Credeţi că este inteligent, nu-i aşa? Băgaţi-vă aceste planuri de pace în fundul vostru de toate genurile”, a reacționat Medvedev.
