În plină campanie electorală, candidații la funcția de președinte al României promit schimbări radicale în economie, justiție sau sistemul social. Însă, în realitate, atribuțiile președintelui sunt clar delimitate de Constituție, iar puterea sa este, în multe privințe, simbolică sau dependentă de alte instituții ale statului.

Potrivit articolului 80 din Constituția României, președintele „reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării”. El are și rol de mediator între puterile statului și între stat și societate. Cu alte cuvinte, șeful statului are mai degrabă un rol de echilibrare și reprezentare decât unul executiv.

Numirea Guvernului și dizolvarea Parlamentului

Unul dintre cele mai importante momente în care președintele are un rol direct este desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru. Totuși, Guvernul poate fi instalat doar cu acordul Parlamentului. Dacă Legislativul respinge două propuneri în termen de 60 de zile, președintele poate dizolva Parlamentul, însă doar după consultări politice și o singură dată pe an — nu în ultimele 6 luni de mandat.

Putere limitată în politica externă și apărare

Președintele are atribuții în politica externă, dar negocierea tratatelor și gestionarea relațiilor internaționale revin Guvernului. Șeful statului semnează tratatele și trimite reprezentanți diplomatici doar la propunerea Guvernului.

Pe linie de apărare, președintele este comandantul suprem al forțelor armate și președintele CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării). El poate declara mobilizarea armatei sau starea de urgență, dar numai cu aprobarea Parlamentului, chiar și în cazuri excepționale.

Alte atribuții ale președintelui

Printre responsabilitățile formale se mai numără:

• Conferirea de decorații și titluri onorifice
• Acordarea grațierii individuale
• Numirea în funcții publice, conform legii
• Acordarea de grade militare înalte

Toate actele președintelui se emit prin decret și trebuie publicate în Monitorul Oficial pentru a avea efect. De asemenea, multe dintre ele trebuie contrasemnate de primul-ministru.

Convocarea referendumului

Președintele poate convoca referendumuri consultative, dar trebuie să consulte Parlamentul înainte. De asemenea, nu poate impune rezultatele unui astfel de referendum fără implicarea altor instituții legislative.

Cum este ales președintele

Șeful statului este ales prin vot universal, direct și secret pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit o singură dată. În mod normal, alegerea are loc în două tururi de scrutin, cu excepția cazului — rar întâlnit — în care un candidat obține peste 50% din totalul voturilor în primul tur.
Validarea alegerii se face de către Curtea Constituțională, iar mandatul începe după depunerea jurământului în fața Camerelor reunite ale Parlamentului.

Imunitate și neutralitate politică

Pe durata mandatului, președintele nu poate face parte dintr-un partid politic și nu poate deține altă funcție publică sau privată. Se bucură, de asemenea, de imunitate pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.