România se află în pragul unei alegeri istorice, după ce liderul ultranaționalist George Simion și primarul centrist al Capitalei, Nicușor Dan, s-au calificat în turul doi al alegerilor prezidențiale, programat pentru 18 mai. Rezultatul scrutinului repetat de duminică reflectă o schimbare profundă a peisajului politic românesc, marcată de ascensiunea forțelor anti-sistem și de respingerea partidelor tradiționale, notează Bloomberg.
Potrivit datelor anunțate luni dimineață de Autoritatea Electorală Permanentă, George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), a obținut 40,96% din voturi, în timp ce Nicușor Dan, candidat independent și actual primar al Bucureștiului, a fost creditat cu 20,07%. Crin Antonescu, fostul lider liberal sprijinit de principalele partide de guvernământ, a fost eliminat, într-o înfrângere considerată semnificativă pentru coaliția condusă de premierul Marcel Ciolacu.
Cea mai recentă lovitură dată establishmentului de la conducerea țării”, a scris agenția Bloomberg, referindu-se la eliminarea lui Antonescu și la ascensiunea fulminantă a liderului AUR. „Alegerile marchează o nouă etapă a confruntării între curentul pro-european și forțele naționaliste care contestă ordinea liberală a UE”, mai notează publicația americană.
Alegeri într-un climat tensionat
Scrutinul prezidențial de duminică a fost o reluare a alegerilor anulate în noiembrie 2024, când victoria surprinzătoare a lui Călin Georgescu, candidat de extremă dreapta suspectat de legături cu Kremlinul, a dus la invalidarea votului de către Curtea Constituțională. Decizia a fost contestată vehement de partidele radicale și de oficiali apropiați fostei administrații Trump.
George Simion s-a poziționat drept continuator al valului suveranist european și a declarat că este „un adept al mișcării lui Donald Trump”. Într-un interviu acordat înaintea închiderii urnelor, acesta a explicat că a beneficiat de dezamăgirea populației față de guvern și de sentimentul că „România nu are o voce suficient de puternică în interiorul UE”. „Au făcut ce au vrut ceilalți, ce au vrut marile puteri”, a spus Simion, citat de Bloomberg.
Cu o platformă puternic naționalistă, conservatoare și anti-establishment, AUR a reușit să atragă o parte importantă a electoratului nemulțumit de clasa politică tradițională, într-un context marcat de sărăcie persistentă, emigrație masivă și neîncredere în instituții.
Un tur doi cu miză geopolitică
De cealaltă parte, Nicușor Dan, un matematician și activist cu o reputație de reformist, a devenit principalul rival al lui Simion. Dan conduce Bucureștiul din 2020 și a fost sprijinit în trecut de forțele de centru-dreapta. Deși scorul său din primul tur este mult mai mic decât cel al liderului AUR, analiștii estimează că ar putea atrage sprijinul alegătorilor moderați și al partidelor pro-europene în turul decisiv.
Diferențele dintre cei doi candidați reflectă o polarizare accentuată în societatea românească. În timp ce Simion critică influența Bruxelles-ului și își exprimă scepticismul față de ajutorul acordat Ucrainei, Dan apără valorile europene și susține continuarea angajamentelor euro-atlantice.
Aceasta este, de fapt, o alegere despre direcția strategică a României”, scrie Bloomberg. „Scrutinul va decide dacă țara va menține cursul de încredere transatlantic sau dacă se va întoarce către forțele anti-sistem care au contestat ordinea liberală a UE.”
Implicare internațională
Alegerile din România au fost atent urmărite și în afara granițelor. Vicepreședintele american JD Vance a criticat în februarie, la Conferința de Securitate de la München, anularea alegerilor de anul trecut, considerând-o un exemplu de „regres democratic”. Recent, ambasada SUA la București l-a citat pe Vance îndemnând România să „se asigure că vocea poporului este auzită”.
În același timp, James „Trey” Trainor, vicepreședintele Comisiei Electorale Federale din SUA, aflat într-o vizită în România, a avertizat că „este foarte clar că scrutinul de anul trecut a fost manipulat”, potrivit Bloomberg.
Președintele României are un rol politic și constituțional semnificativ. El este ales pentru un mandat de cinci ani și are atribuții-cheie în domeniul politicii externe și al apărării, fiind comandantul suprem al armatei și reprezentantul României la summiturile Uniunii Europene și NATO. Spre deosebire de președinții din alte republici europene, rolul său nu este unul pur simbolic.
Alegerile din 18 mai sunt privite ca un test major pentru democrația românească și pentru echilibrul geopolitic din Europa de Est, mai ales în contextul războiului din Ucraina, în care România are un rol strategic prin sprijinul logistic oferit vecinului său de la nord.
