Curtea de Apel Ploieşti a admis, joi, cererea unei persoane privind anularea Hotărârii Curţii Constituţionale din 6 decembrie 2024, prin care era anulat întregul proces electoral de la începutul lunii decembrie a anului trecut.
Decizia instanţei nu este definitivă, având drept de recurs în 5 zile, însă suspendă executarea hotărârii magistraţilor constituţionali până la soluţionarea definitivă a cauzei.
Fostul judecător al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a declarat pentru News.ro,că „în acest moment nu se mai fac alegeri”, în condiţiile în care „hotărârea aceasta există”. Zegrean afirmă că dacă judecătorul de la Ploieşti motivează rapid sentinţa şi cineva o atacă rapid, atunci se pot organiza alegerile prezidenţiale din luna mai.
Hotărârea Curţii de Apel Ploieşti nu este definitivă în ce priveşte anularea Hotărârii 32/2024 a CCR, dar în schimb dispoziţia privind suspendarea efectelor acesteia este executorie, afirmă avocatul Adrian Toni Neacşu. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Ploieşti.
Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru”, este decizia de joi a Curţii de Apel ploieşti, în care pârâta este Curtea Constituţională a României.
Decizia, care nu este definitivă, are drept de recurs în 5 zile de la pronunţare, cerere care se depune la Curtea de Apel Ploieşti.
Relamant este Popescu Gheorghiţa, pârât fiind CCR. Acţiunea a fost înregistrată în 10 aprilie.
Hotărârea CCR din 6 decembrie 2024, prevede anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024.
Potrivit aceleiaşi decizii a CCR, procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Ploieşti
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei de joi a Curţii de Apel Ploieşti privind anularea hotărârii Curţii Constituţionale a României prin care erau anulate alegerile prezidenţiale de anul trecut.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei pronunţată în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul numărul 301/42/2025”, a transmis joi seară Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
BEC: Activitatea tuturor birourilor electorale pentru alegerile prezidenţiale continuă
Biroul Electoral Central (BEC) a anunţat, joi seară, după decizia Curţii de Apel Ploieşti privind anularea hotărârii CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale de anul trecut, că ”activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul şi pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative şi a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a preşedintelui României”.
În vederea corectei informări a publicului în contextul pronunţării de către Curtea de Apel Ploieşti a Sentinţei nr. 135/24.04.2025, în dosarul nr. 301/42/2025, BEC aduce următoarele clarificări: actuala procedură electorală în vederea alegerii Preşedintelui României este reglementată atât de acte normative cât şi de acte administrative cu caracter normativ”, arată BEC, într-un comunicat de presă transmis joi seară.
Biroul invocă astfel Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 şi alegerilor locale parţiale din anul 2025; Hotărârea de Guvern nr. 4/2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025; Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025; Hotărârea Guvernului nr. 68/2025 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025; Hotărârea Guvernului nr. 79/2025 privind stabilirea bugetului şi a cheltuielilor necesare pregătirii, organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025.
În aceste condiţii, activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul şi pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative şi a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a Preşedintelui României”, se arată în comunicatul semnat de preşedintele BEC, judecătorul Cristinel Grosu.
Zegrean: În acest moment, nu se mai fac alegeri
Fostul judecător al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a declarat pentru News.ro, întrebat ce se va întâmpla acum, după hotărârea Curţii de Apel Ploieşti, care anulează decizia din 6 decembrie 2024 a CCR privind anularea întregului proces electoral de la vremea respectivă, că „în acest moment nu se mai fac alegeri”, în condiţiile în care „hotărârea aceasta există”.
Ea este o hotârâre (n. red. – decizia de joi a Curţii de Apel Ploieşti) care anulează decizia din 6 decembrie a Curţii Constituţionale şi suspendă aplicarea deciziei Curţii Constituţionale, ceea ce este imposibil, dar ea există”, a declarat, joi, pentru News.ro, fostul judecător al CCR Augustin Zegrean.
Zegrean mai spune că atâta vreme cât sentinţa instanţei de la Ploieşti nu va fi anulată în instanţă, nu pot fi organizate alegerile din luna mai.
Câtă vreme nu anulează cineva sentinţa judecătorului de la Ploieşti, nu prea se mai pot organiza alegerile de acum”, a punctat fostul judecător al Curţii Constituţionale.
Dacă judecătorul (n. red. de la Ploieşti) motivează rapid sentinţa şi cineva o atacă rapid, se poate întâmpla (n. red. – desfăşurarea alegerilor prezidenţiale). Nu e obligatoriu să se stea 5 zile (n. red. – 5 zile, termenul limită în care se poate face recurs la sentinţa CA Ploieşti).
Judecătorul Cristi Danileţ: O aberaţie judiciară
Judecătorul Cristi Danileţ consideră că o instanţă de judecată nu poate suspenda sau anula o decizie a CCR, cum e cea de anulare a alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024.
O instanţă de judecată nu poate suspenda sau anula o decizie a CCR, cum e cea de anulare a alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024. Cu atât mai mult o decizie CCR care s-a pus deja in aplicare, prin emiterea HG de organizare a unor noi alegeri, în luna mai 2025. Cum să suspenzi să se aplice ceva ce deja s-a aplicat??, întreabă retoric judecătorul Cristi Danileţ.
Acesta consideră că altfel, este o „aberaţie judiciară”, precizând că judecătorul de la Ploieşti riscă ancheta disciplinară, că soluţia va fi corectată de instanţă supremă şi că trebuie făcute sesiuni speciale de pregătire a magistraţilor în drept administrativ şi drept constituţional
Desigur, dacă se decide altfel avem de-a face cu o aberaţie judiciară, care produce următoarele consecinţe: judecătorul respectiv riscă să fie anchetat disciplinar pentru aplicarea cu rea-credinţă a legii; soluţia va fi corectată de ICCJ; INM trebuie să facă sesiuni speciale de pregătire a magistraţilor în drept administrativ şi drept constituţional”, mai afirmă Danileţ.
Ministrul Justiției: Vom avea în continuare alegeri
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat, în emisiunea „Bună, România!”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir, la B1 TV, că vor fi organizate alegeri în continuare și că nu există căi de atac în legislația din România prin care decizii ale Curții Constituționale, care nu sunt acte administrative conform legislației, să fie atacate în contenciosul administrativ.
Așa cum am precizat întotdeauna în intervențiile mele publice, ca ministru al Justiției am ales să nu comentez mecanismul jurisdicțional tocmai pentru a asigura deplina independență a actului de justiție. Pe de altă parte, am observat și eu recent existența unei astfel de hotărâri judecătorești. Urmează să analizăm contextul în care aceasta a fost adoptată pentru a stabili în ce măsură pot să fie exercitate atribuții instituționale ale ministerului nostru cu privire la exercitarea unor verificări disciplinare, întrucât, strict la nivel teoretic discutând, nu există căi de atac în legislația din România prin care decizii sau hotărâri ale Curții Constituționale, care nu sunt acte administrative conform legislației, să fie atacate în contenciosul administrativ.
Așadar, legea în momentul de față, nu permite adoptarea unor soluții specifice contenciosului administrativ de suspendare sau anulare de către instanțele judecătorești a unor decizii sau hotărâri ale Curții Constituționale.
Dacă este să analizăm efectele unei astfel de hotărâri judecătorești, veți observa că actele administrative care au fost adoptate de către Guvern în organizarea alegerilor nu sunt vizate de această hotărâre judecătorească, nu sunt suspendate sau anulate și, în consecință, organizarea alegerilor produce în continuare efecte, astfel încât vom avea în continuare alegeri.
În ceea ce privește exercitarea căii de atac a recursului, aceasta poate să fie făcută, bineînțeles, și Înalta Curte de Casație și Justiție va avea posibilitatea să stabilească legalitatea, a declarat ministrul.
