Sâmbăta Mare, ziua care precede marea sărbătoare a Paștelui, este marcată de o profundă liniște și reculegere. Este ultima zi din Săptămâna Patimilor, o perioadă care amintește de suferințele Mântuitorului Iisus Hristos, și totodată momentul în care credincioșii așteaptă cu sufletul curat venirea Luminii Învierii.
Semnificația Sâmbetei Mari: între moarte și viață
În tradiția creștin-ortodoxă, Sâmbăta Mare este ziua în care trupul lui Hristos se afla în mormânt, iar sufletul Său coboară în iad pentru a aduce vestea mântuirii celor drepți adormiți. Acest moment, cunoscut în teologie drept „Pogorârea la iad”, este esențial în iconomia mântuirii.
Imnografia bisericească descrie această taină astfel:
În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul ca un Dumnezeu, în Rai cu tâlharul și pe tron cu Tatăl și cu Duhul…”
Este o zi de tăcere sfântă, în care credincioșii sunt chemați să se pregătească sufletește prin post, rugăciune, spovedanie și împăcare cu cei din jur.
Rânduieli bisericești speciale
Dimineața, în biserici se săvârșește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia, slujbă în cadrul căreia se citesc 15 pericope din Vechiul Testament. Aceste fragmente biblice vestesc Învierea și arată lucrarea mântuitoare a lui Dumnezeu din toate timpurile.
În unele parohii, are loc și binecuvântarea Paștilor, constând în sfințirea pâinii și vinului care vor fi oferite credincioșilor în noaptea Învierii.
Tradiții și obiceiuri transmise din generație în generație
Pe lângă încărcătura religioasă, Sâmbăta Mare este și o zi bogată în tradiții populare:
- Gospodinele pregătesc coșul pascal, în care așază ouă roșii, pască, cozonac, carne de miel, brânzeturi, vin și lumânări. Coșul este acoperit cu un ștergar brodat și dus la biserică pentru a fi sfințit.
- Curățenia în gospodărie trebuie finalizată, totul fiind pregătit pentru primirea Luminii Sfinte.
- În multe zone ale țării, este obiceiul de a aprinde candela la mormintele celor dragi, simbolizând comuniunea cu cei plecați și speranța în învierea tuturor.
Tradiția populară transmite și câteva avertismente:
- Este interzis spălatul hainelor sau coaserea în această zi, considerate gesturi care atrag necazuri și tulbură armonia familială.
- Munca fizică intensă este evitată, iar activitățile casnice se limitează la cele strict necesare pentru masa pascală.
- Se spune că dacă dormi în noaptea de Sâmbăta Mare, dorințele tale nu se vor împlini. De aceea, credincioșii rămân treji și merg la biserică pentru a primi Lumina Învierii.
- În unele regiuni, oasele mielului sunt îngropate la rădăcina unui pom roditor, pentru sănătate și belșug în familie.
- Dacă cineva se împiedică în drum spre biserică, se crede că va avea un an greu.
- Iar pentru a preveni durerile de măsele, unii oameni pun o bucată de fier între dinți atunci când bat clopotele la miezul nopții.
Așteptarea Învierii – o tensiune sfântă
Spre miezul nopții, bisericile se umplu de credincioși care vin cu sufletul deschis să primească Lumina Sfântă. Momentul culminant este când preotul rostește cu glas puternic: „Hristos a înviat!”, iar răspunsul credincioșilor răsună cu emoție: „Adevărat a înviat!”
Această noapte marchează trecerea de la moarte la viață, de la întuneric la lumină, de la durere la speranță. Sâmbăta Mare este, așadar, o zi a așteptării și a credinței, în care tăcerea devine rugăciune, iar răbdarea – binecuvântare.
