Partidul de extremă dreapta Rassemblement National (RN) din Franța a reacționat vehement la decizia instanței care, cel puțin temporar, o împiedică pe Marine Le Pen să candideze la alegerile prezidențiale din 2027.
De altfel, poliția a fost mobilizată pentru a patrula în fața locuinței lui Bénédicte de Perthuis, judecătoarea care a condamnat-o luni pe lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, la patru ani de închisoare, a anunțat marți Ministerul de Externe al Franței, informează Politico.
Liderii formațiunii au denunțat o presupusă „tiranie a judecătorilor”, iar președintele partidului, Jordan Bardella, a comparat situația din Franța cu ceea ce s-a întâmplat în România la sfârșitul anului 2024, când un candidat pro-rus de extremă dreapta a fost privat de o potențială victorie prin anularea alegerilor prezidențiale.
Bardella a criticat vehement hotărârea judecătorească ce impune Marinei Le Pen o pedeapsă de patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, o amendă de 100.000 de euro și, mai ales, cinci ani de ineligibilitate aplicabili imediat. Acesta a declarat că decizia este un atac deliberat asupra democrației și a votului popular, afirmând: „Dacă folosesc o armă atât de puternică împotriva noastră, este clar că suntem pe cale să câștigăm alegerile”.
Apel la justiție
Marine Le Pen a anunțat că va contesta decizia la Consiliul Constituțional al Franței și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), sperând la o revizuire a verdictului. În același timp, RN a organizat o campanie masivă de susținere, afirmând că a strâns „300.000 de semnături în 24 de ore” și „10.000 de noi adeziuni” la partid. Aceste cifre nu au putut fi verificate independent.
Duminică, RN va organiza un miting de susținere pentru Marine Le Pen la Paris, la care sunt așteptați invitați din mai multe partide europene de extremă dreapta, inclusiv din Italia și Ungaria. Giorgia Meloni, Viktor Orban și Donald Trump și-au exprimat deja solidaritatea față de Le Pen, iar Elon Musk a calificat situația drept un „atac asupra democrației”.
Judecătoarea care a pronunțat verdictul, plasată sub protecție
Decizia instanței a generat un val de reacții dure, inclusiv amenințări la adresa judecătorilor implicați în proces. Bénédicte de Perthuis, magistrata care a prezidat procesul, a fost plasată sub protecția poliției, după ce a primit un număr semnificativ de mesaje amenințătoare. Autoritățile franceze au deschis o anchetă penală pentru identificarea celor responsabili.
Primul președinte al Curții de Apel din Paris, Jacques Boulard, a condamnat atacurile asupra judecătorilor, subliniind că „într-un stat de drept democratic, critica unei decizii judiciare nu poate fi exprimată prin amenințări”. De asemenea, ministrul justiției, Gérald Darmanin, a denunțat drept „inacceptabile și periculoase pentru independența justiției” atacurile venite din partea unor lideri ai RN.
Un apel care ar putea schimba situația
Curtea de Apel din Paris a anunțat că va analiza cazul într-un termen care va permite pronunțarea unei decizii în vara anului 2026, adică cu mult întele alegerile prezidențiale din 2027. Aceasta ar putea oferi Marinei Le Pen o șansă de a-și recâștiga eligibilitatea.
Cu toate acestea, nu există nicio garanție că instanța de apel va anula decizia anterioară. Tribunalul a constatat că a existat un „sistem” de deturnare a fondurilor Parlamentului European pentru a finanța activitatea partidului, iar prejudiciul total se ridică la 4,1 milioane de euro. Această acuzație rămâne un obstacol major în calea revenirii Marinei Le Pen în cursa pentru Élysée.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Kremlinul, guvernul italian condus de Giorgia Meloni, fostul președinte brazilian Jair Bolsonaro și Donald Trump au criticat decizia, sugerând că justiția franceză ar fi motivată politic. Emmanuel Macron a răspuns acestor acuzații, susținând că „statul de drept și independența justiției sunt fundamentale pentru Franța”.
