Într-un moment crucial al războiului din Ucraina, un acord semnificativ a fost încheiat între Statele Unite, Rusia și Ucraina, cu scopul de a adresa tensiunile din regiunea Mării Negre și de a preveni escaladarea conflictului. Anunțat marți de Casa Albă, acest acord este rezultatul unei serii de negocieri între experți ruși și americani, desfășurate între 23 și 25 martie 2025, la Riad, în Arabia Saudită.
1. Acorduri de încetare a focului și securitatea navigației
Primul punct semnificativ al acordului se referă la garantarea securității navigației în Marea Neagră. Statele Unite și Rusia au convenit să asigure o navigație sigură, să elimine utilizarea forței și să împiedice transformarea navelor comerciale în ținte militare. Acest pas vine într-un moment în care confruntările navale și atacurile asupra infrastructurii maritime s-au intensificat, afectând nu doar securitatea regiunii, dar și economiile implicate. De asemenea, un alt punct important este interzicerea atacurilor asupra infrastructurilor energetice, un aspect esențial având în vedere impactul războiului asupra pieței energetice globale.
2. Susținerea eforturilor pentru schimburi de prizonieri și eliberarea civililor
Statele Unite au reînnoit angajamentul de a sprijini Ucraina în demersurile sale de a realiza schimburi de prizonieri, de a asigura eliberarea civililor și de a facilita întoarcerea copiilor ucraineni care au fost deportați forțat. Acesta este un subiect sensibil pentru Kiev, care a acuzat Rusia de abuzuri grave împotriva populației civile, inclusiv răpirea și relocarea forțată a mii de copii ucraineni. Așadar, acest angajament al Washingtonului este considerat un pas important spre protejarea drepturilor omului, dar și o demonstrație de sprijin pentru Ucraina.
3. Impactul asupra Rusiei și revenirea la piețele globale
Un alt element controversat al acestui acord este propunerea de a facilita accesul Rusiei la piața globală, în special pentru exporturile de produse agricole și îngrășăminte. Acest punct a stârnit reticență în rândul oficialilor ucraineni, inclusiv al președintelui Volodimir Zelenski, care a exprimat îngrijorare că astfel s-ar slăbi sancțiunile impuse Rusiei și s-ar legitima acțiunile sale în Ucraina. Acest aspect a fost ridicat de partea americană în timpul negocierilor, însă Zelenski a subliniat că acest lucru nu face parte din agenda Ucrainei și poate reprezenta o concesie prematură față de Moscova.
4. Rezerva Ucrainei și implicarea terților în supervizarea acordurilor
În ciuda unui acord formal, Zelenski a fost clar în privința poziției Ucrainei: Kievul rămâne precaut cu privire la modul în care aceste acorduri vor fi implementate și la posibilele concesii către Rusia. Totuși, președintele Ucrainei a exprimat disponibilitatea de a accepta implicarea unor țări terțe în supervizarea unui eventual armistițiu, afirmând că, de exemplu, Turcia sau state din Orientul Mijlociu ar putea juca un rol semnificativ în monitorizarea acordurilor.
Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a adus clarificări suplimentare, subliniind că Ucraina consideră orice deplasare a navelor rusești în afaceri legate de estul Mării Negre ca o încălcare a acordului și că, în aceste cazuri, Ucraina își rezervă dreptul de a se apăra.
5. Oportunități și riscuri pentru stabilitatea regiunii
Aceste acorduri reprezintă o oportunitate semnificativă pentru reducerea tensiunilor din Marea Neagră și pentru prevenirea escaladării unui conflict naval sau militar. În contextul unui război deja devastator, orice pas către stabilizare este important, dar, pe de altă parte, acest acord ridică întrebări despre echilibrul de putere în regiune și despre implicațiile pe termen lung ale acestor concesii făcute Rusiei.
Deși acordul semnat între Statele Unite, Rusia și Ucraina poate reprezenta un progres în privința gestionării conflictului și stabilizării regiunii Mării Negre, există și îngrijorări cu privire la impactul acestuia asupra sancțiunilor împotriva Rusiei și asupra poziției Ucrainei în viitor. Totodată, în timp ce Ucraina și Statele Unite își afirmă angajamentele pentru o soluție pașnică, rămâne de văzut cum va evolua implementarea acordurilor și care vor fi efectele acestora asupra războiului în ansamblu.
Kremlinul: Rusia şi SUA vor ”elabora măsuri” în vederea punerii în aplicare a unui armistiţiu pe o perioadă de 30 de zile al infrastructurilor energetice
Moscova şi Washingtonul vor ”elabora măsuri” care să permită aplicarea unui armistiţiu pe o perioadă de 30 de zile al atacurilor infrastructurilor energetice în Rusia şi în Ucraina, anunţă marţi Kremlinul, relatează AFP.
Rusia şi Statele Unite au convenit să elaboreze măsuri în vederea punerii în aplicare a acordurilor preţedinţilor celor două ţări cu privire la interzicerea atacurilor instalaţiilor energetice ale Rusiei şi Ucrainei pe o perioadă de 30 de zile”, anunţă într-un comunicat Kremlinul.
Acest armistiţiu a fost anunţat săptămâna trecută de către preşedinţii Vladimir Putin şi Donald Trump.
Însă el nu a fost nicodată aplicat în mod real.
Kievul şi Moscova se acuză reciproc de o continuare a acestui tip de atacuri.
Însă Kremlinul avertizează marţi că acordurile anunţate de către Washington – cu privire la un armistiţiu la Marea Neagră între Kiev şi Moscova – vor intra în vigoare numai după ridicarea restricţiilor impuse de Occident comerţului cerealelor şi îngrăşămintelor ruseşti.
Moscova şi Washingtonul s-au pus de acord asupra ”garantîrii securităţii navigaţiei la Marea Neagră, nerecurgerea la forţă şi prevenirea folosirii navelor comerciale în scopuri militare”, se arată în comunicatul publicat de Kremlin la o zi după negocieri ruso-americane în Arabia Saudită.
Preşedinţia rusă anunţă că Statele Unite vor ”contribui” la ”restabilirea accesului exporturilor ruseşti de produse agricole şi îngrăşăminte pe piaţa mondială, la reducerea costului asigurării maritime”.
Însă Kremlinul subliniază că aceste acorduri – anunţate de către Casa Albă – vor intra în vigoare numai ”după” ridicarea numeroaselor sancţiuni, mai ales a celor impuse marii Bănci agricole ruse Rosselkhozbank, a celor impuse anumitor ”producători şi exportatori de produse alimentare (…) şi de îngrăşăminte”, dar şi a celor care vizează ”companii de asigurări ale încărcăturilor”.
