Administrația Trump exercită presiuni asupra autorităților române pentru a se asigura că politicianul de extremă dreapta Călin Georgescu își poate continua campania electorală fără obstacole până la alegerile din luna mai, potrivit unui raport Bloomberg.
Oficialii americani au purtat discuții cu omologii români, avertizându-i să nu împiedice candidatura lui Georgescu, un politician care a criticat NATO și a exprimat aprecieri la adresa președintelui rus Vladimir Putin.
Controversa a apărut după ce justiția română a invalidat rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie, motivând că interferența rusă a influențat în mod semnificativ scrutinul. Decizia a fost criticată de vicepreședintele SUA, JD Vance, în cadrul Conferinței de Securitate de la München, acesta sugerând că verdictul instanței românești ridică semne de întrebare cu privire la soliditatea democrației din România.
Autoritățile române au reacționat cu prudență, premierul Marcel Ciolacu reafirmând angajamentul pentru organizarea unor alegeri libere și corecte. Totodată, guvernul de la București a solicitat convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a discuta implicațiile poziției administrației Trump asupra procesului electoral din România.
Călin Georgescu, un fost inginer agronom în vârstă de 62 de ani, a reușit să câștige sprijinul unei părți semnificative a electoratului printr-o campanie agresivă în social media. Cu toate acestea, anularea rezultatului alegerilor a stârnit nemulțumirea susținătorilor săi, care au acuzat o intervenție politică externă în procesul electoral.
Sprijinul internațional pentru Georgescu nu se limitează la administrația Trump. Miliardarul Elon Musk și-a declarat susținerea pentru candidatul român, postând pe platforma sa X un mesaj în care afirmă că „România merită propria sa suveranitate.” Totodată, Georgescu a fost invitat să acorde interviuri unor figuri controversate din mediul online, promovând teoria conform căreia anularea alegerilor a fost dictată de „forțe globaliste.”
În acest context tensionat, România se află într-o poziție dificilă, încercând să echilibreze relațiile cu SUA și UE, în timp ce asigură respectarea normelor democratice interne. Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru stabilirea viitorului politic al țării și pentru relațiile sale internaționale.
Reacţia MAE
Ministerul Afacerilor Externe precizează, într-un punct de vedere oficial, cu privire la mesajele publice ale unor reprezentanţi ai Administraţiei SUA la Conferinţa de Securitate de la München şi în postări din social media, că ”dincolo de aceste exprimări generale, în interacţiunile bilaterale cu oficiali ai Administraţiei SUA nu au existat niciun fel de discuţii sau intervenţii în raport cu un candidat sau procesul electoral din România”.
România şi Europa rămân angajate ferm faţă de democraţie şi libertatea de exprimare. O UE coerentă, o NATO mai puternică şi un parteneriat transatlantic cât mai solid posibil sunt în interes comun. România susţine nevoia de a ne consolida propriile forţe, de a ne asuma mai multă responsabilitate ca europeni dar şi ca parteneri strategici ai SUA. Acest lucru include rezilienţa instituţiilor democratice, libertăţilor fundamentale şi integritatea alegerilor şi a spaţiului informaţional”, subliniază MAE.
