Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat luni că demisionează din funcție, evitând astfel o posibilă suspendare inițiată de partidele de extremă-dreapta din Parlament. Într-o declarație transmisă public, Iohannis a subliniat că această decizie este menită să prevină o criză politică internă și să protejeze imaginea României pe plan internațional.
Astăzi, în Parlamentul României, s-a pus în mișcare procedura de suspendare a președintelui. Este un demers inutil, pentru că oricum, peste câteva luni, aș fi plecat din funcție după alegerea noului președinte. Este un demers păgubos, pentru că România ar intra într-o criză politică majoră, cu efecte atât interne, cât și externe. Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această evoluție negativă, demisionez din funcția de președinte. Voi părăsi funcția pe 12 februarie”, a declarat Klaus Iohannis.
Instabilitate politică
Demisia președintelui vine într-un moment de instabilitate politică semnificativă în România. După alegerile prezidențiale din decembrie 2024, în care primul tur a fost câștigat surprinzător de Călin Georgescu, un politician considerat extremist și eurosceptic, instanța supremă a invalidat întregul proces electoral, invocând suspiciuni de interferență externă și nereguli procedurale. Moscova a negat orice implicare, însă decizia Curții Constituționale a stârnit ample controverse și a prelungit mandatul lui Iohannis, în lipsa unui succesor ales democratic.
În ianuarie 2025, trei partide parlamentare de extremă-dreapta, care controlează 35% din legislativ, au inițiat o moțiune de suspendare a președintelui. Analiștii politici au avertizat că, în condițiile în care popularitatea lui Iohannis era în scădere, o parte dintre parlamentarii partidelor pro-europene ar fi putut susține această moțiune, oferindu-i majoritatea necesară. În acest context, Iohannis a decis să facă un pas înapoi pentru a evita un proces care ar fi aruncat țara într-o criză politică de proporții.
Cine preia conducerea României
Conform Constituției României, după demisia unui președinte, funcția este preluată temporar de președintele Senatului sau al Camerei Deputaților. În acest caz, Ilie Bolojan, lider al Partidului Național Liberal (PNL) și președinte al Senatului, va ocupa interimar funcția de șef al statului până la organizarea noilor alegeri prezidențiale, programate pe 4 și 18 mai.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a salutat această tranziție, declarând că Ilie Bolojan este „un lider responsabil, cu experiență politică și o viziune clară despre viitorul României”.
Reacții internaționale: România, sub lupa presei mondiale
Demisia lui Iohannis a fost rapid preluată de presa internațională, care a evidențiat contextul politic delicat în care are loc această decizie.
- Reuters a titrat: „Președintele României demisionează pentru a evita suspendarea, în timp ce alegerile se reiau”, subliniind că situația din România este urmărită atent de Uniunea Europeană și NATO. Agenția a explicat că vidul de putere creat de demisia lui Iohannis ar putea fi exploatat de partidele de extremă-dreapta, care au câștigat teren în ultimele luni.
- Associated Press a relatat că „președintele României își anunță demisia în urma presiunii populiștilor”, făcând referire la ascensiunea lui Călin Georgescu și la sprijinul pe care acesta l-a câștigat printr-un discurs naționalist și eurosceptic.
- Xinhua, agenția de stat din China, a transmis informația în regim de „breaking news”, fiind preluată de numeroase publicații din Asia, ceea ce arată importanța strategică a României în regiune.
Ce urmează pentru România?
Odată cu preluarea interimatului de către Ilie Bolojan, principala provocare a clasei politice românești va fi organizarea unui proces electoral transparent și lipsit de controverse. Reluarea alegerilor prezidențiale este esențială pentru stabilizarea țării și recâștigarea încrederii atât a cetățenilor, cât și a partenerilor externi.
Totodată, partidele de extremă-dreapta și susținătorii lui Călin Georgescu sunt așteptați să își intensifice campania, ceea ce ar putea duce la noi confruntări politice și sociale. Pe termen lung, modul în care România va gestiona această tranziție va avea un impact major asupra viitorului său european și asupra poziției sale în NATO.
Demisia lui Klaus Iohannis încheie oficial o eră politică, dar lasă în urmă multe întrebări despre viitorul României. Următoarele luni vor fi decisive pentru direcția pe care țara o va urma.
