Cererea de suspendare a președintelui Klaus Iohannis intră, luni, pentru a treia oară în ședința Birourilor reunite ale Parlamentului. După ce solicitarea Opoziției a fost respinsă de două ori din motive procedurale, de data aceasta partidele POT, AUR, SOS și USR au reușit să strângă 178 de semnături. Cu toate acestea, partidele semnatare nu dețin voturile necesare pentru a trece o astfel de solicitare în plenul reunit, fiind necesare 233 de voturi, iar aceste partide au doar 215 voturi în cele două Camere.
Partidele din opoziție au redepus, miercuri seară, la Parlament, cererea de suspendare a președintelui Klaus Iohannis, cu ajutorul semnăturilor de la USR. Solicitarea este însoțită de 178 de semnături ale unor parlamentari de la POT, AUR, SOS și USR. În aceeași zi, într-o ședință a Birourilor Permanente Reunite (BPR), a doua cerere a Opoziției fusese respinsă din motive procedurale. Doi parlamentari care au plecat din S.O.S. România, Alexandrin Moiseev și Ȗtefan Alexandru Băișanu, și-au retras semnăturile de pe solicitarea de suspendare.
Ce prevede Constituția
Articolul 95 din Constituție – Suspendarea din funcție, prevede că, în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor și se aduce, neîntrârziat, la cunoștință Președintelui. Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui.
Calculele politice în Parlament
Pentru a trece de votul comun al Parlamentului, solicitarea de suspendare a președintelui trebuie să întrunească majoritatea voturilor deputaților și senatorilor, adică 233 de voturi în favoarea cererii de suspendare.
PSD, PNL, UDMR și minoritățile au în Camera Deputaților 174 de parlamentari și 68 la Senat, în total 242 de voturi împotriva suspendării președintelui. AUR, SOS, POT și USR au în Camera Deputaților 151 de parlamentari care ar vota suspendarea președintelui, iar la Senat 64 de parlamentari, în total 215 voturi în favoarea suspendării șefului statului.
Mai sunt doi parlamentari neafiliați la Senat și cinci la Camera Deputaților, în total șapte, aceștia fiind parlamentari care au părăsit S.O.S. România. Potrivit calculelor politice, Opoziția nu are șanse să treacă, la un vot în plenul reunit, cererea de suspendare.
Președintele Senatului, Ilie Bolojan, a declarat recent că demersurile făcute în Parlament pentru suspendarea din funcție a președintelui Klaus Iohannis sunt unele cu caracter strict politic, prin care partidele care le susțin încearcă să acumuleze capital electoral criticându-l pe președinte, care, după un deceniu de mandat, are o popularitate scăzută.
Aceste demersuri nu fac decât să creeze instabilitate. Din punct de vedere instituțional și al calendarului electoral, o suspendare a șefului statului ar deregla calendarul alegerilor prezidențiale din luna mai, ceea ce ar duce la o situație de nonsens instituțional”, a afirmat Bolojan.
Mai mult, Bolojan vorbește despre un „nonsens instituțional” deoarece, daca trece referendul, data alegerilor prezidențiale va fi stabilită după 4 mai, cum este inițial.
Dacă acel referendum ar trece, gândiți-vă că, practic, ar trebui organizate alegeri prezidențiale ca un efect al trecerii referendumului după data stabilită în calendarul electoral, deci după data de 4 mai și de 18 mai. Prin urmare, este un nonsens instituțional și aici nu se pune problema să aperi un om, pe domnul Iohannis, nu se pune această problemă. Dar cred că dacă gândești instituțional îmi dai seama că este un nonsens și, pur și simplu, dacă aperi, aperi o stabilitate instituțională a țării noastre”, a concluzionat președintele Senatului.
