În ultima săptămână, malul Mării Negre din zonele Mamaia și Constanța a suferit o transformare vizibilă: apariția unor microfaleze pe porțiuni semnificative de plajă. Acest fenomen, care a fost observat cu atenție și studiat încă din anii ’70-’80, este parte dintr-un proces geologic natural, dar și dintr-un ciclu dinamic de modelare a țărmului.
Conform postări recente a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM), „acesta este un proces studiat încă din anii ’70-’80. Din punct de vedere geomorfologic, se numește scarp de plajă („beach scarp”) și reprezintă denivelări sau rupturi în cadrul profilului transversal, aproape verticale, orientate spre mare, având forma unei microfaleze”
Potrivit sursei citate, fenomenul apare după furtuni puternice. În funcție de intensitatea proceselor, microfalezele pot ajunge chiar și la 1-2 metri înălțime.
De reținut este faptul că acest scarp de plajă apare atât pe porțiunile de plajă naturale, cât și pe cele antropizate, fiind parte din procesul dinamic de modelare a țărmului”, au transmis reprezentanții Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”
Deși plajele construite artificial pot părea mai rezistente în fața eroziunii, ele nu sunt scutite de aceste procese de eroziune. Astfel, microfalezele devin o dovadă că modelarea țărmului este un proces dinamic și continuu, care nu poate fi controlat pe deplin prin intervenții artificiale.
