Furtul celor patru piese dacice de mare valoare din Muzeul Drents din Assen a generat o mare preocupare la nivel european. Piese din aur, inclusiv Coiful de aur de la Coțofenești, au fost furate în urma unui jaf atent planificat, iar autoritățile din Țările de Jos și România investighează posibilitatea ca infractorii să facă parte dintr-o rețea criminală internațională, incluzând clanul Remmo din Germania.
Se consideră că acesta ar putea fi responsabil pentru multe dintre jafulurile de artă din Europa. De asemenea, există și ipoteza că hoții ar putea fi români, însă clanul Remmo este o variantă posibilă, având în vedere istoricul său de jafuri spectaculoase în Germania, în special legate de furtul de opere de artă.
Clanul Remmo și istoricul său infracțional
Clanul Remmo este o organizație infracțională de temut, cunoscută pentru comiterea multor infracțiuni, în special furturi de artă. Familia Remmo este originară din Liban și Turcia, dar s-a stabilit în Germania în anii ’80. Acest clan face parte din grupul etnic Mhallami, care se identifică în majoritate ca arabi, iar mulți membri ai clanului sunt de asemenea asociați cu minorități kurde. Clanul Remmo a devenit cunoscut în special pentru implicarea sa în infracțiuni de amploare, precum trafic de droguri, spălare de bani și jafuri de artă.
Unul dintre cele mai notabile jafuri comise de clanul Remmo a avut loc în 2017, când hoții au sustras o monedă de aur de 100 de kilograme din Muzeul Bode din Berlin. Acesta era un obiect de mare valoare, estimat la peste 3 milioane de euro. Moneda a fost tăiată în bucăți și topită, iar poliția a găsit fragmente de aur și sticlă în apartamentele și vehiculele unor membri ai clanului. Doi tineri din familia Remmo au fost condamnați în 2020 pentru implicarea lor în furtul acestei monede. De asemenea, clanul a fost responsabil pentru jafurile de bijuterii din Seiful Verde din Dresda în 2019, cu o valoare estimată de 114 milioane de euro. La acel moment, hoții au distrus vitrinele muzeului cu o secure pentru a sustrage bijuteriile.
Implicarea clanului Remmo în alte infracțiuni și activități criminale
Clanul Remmo este, de asemenea, implicat în diverse activități ilegale care depășesc jaful de artă. Clanul controlează o mare parte din comerțul cu droguri și prostituția ilegală în Berlin. Membrii acestui clan sunt implicați în numeroase acte de violență și intimidare, iar teritoriile controlate de ei sunt protejate cu ajutorul forței brute. Alături de clanul Remmo, în Germania există și alte clanuri arabe notabile, precum al-Zein, Abou Chaker și Miri, care activează în același domeniu și care au fost implicate în infracțiuni similare. Aceste clanuri sunt cunoscute pentru modul lor de a impune controlul asupra anumitor zone, iar unele cartiere din Berlin sunt, în mod simbolic, împărțite pe hărți între aceste grupuri criminale.
Clanurile arabe din Berlin sunt prezentate ca având o structură foarte bine organizată și disciplinată, dar recentele cercetări arată că aceste grupuri au început să se fragmenteze în mini-clanuri, fără o conducere centralizată clară. Dr. Mahmoud Jaraba, un cercetător care a studiat clanurile arabe din Germania, susține că aceste grupuri nu mai au o structură rigidă și că multe dintre infracțiuni sunt comise de unități mai mici, care nu sunt neapărat legate de capii tradiționali ai clanurilor.
De asemenea, s-a observat că clanurile arabe din Germania sunt foarte protejate de către familiile lor, iar conflictele interne dintre membri se pot transforma rapid în violență extremă. Unii membri ai acestor clanuri nu se tem de închisoare și consideră detenția ca fiind parte din viața lor, o „relaxare” din care pot ieși întăriți și chiar mai influenți în lumea interlopă.
Confruntarea cu autoritățile și măsurile luate de guvernul german
Autoritățile germane au fost nevoite să adopte măsuri drastice pentru a combate activitățile clanurilor arabe, care reprezintă o problemă socială semnificativă. De-a lungul anilor, poliția germană a descoperit și confiscat bunuri în valoare de milioane de euro, iar noile legi permit acum deportarea persoanelor legate de criminalitatea organizată, chiar și în absența unei condamnări. De asemenea, autoritățile germane au pus în aplicare o politică de toleranță zero față de infracțiunile comise de membrii clanurilor. De exemplu, clanul Remmo a pierdut proprietăți și bunuri în valoare de 9,3 milioane de euro în urma unei noi legislații care permite confiscarea acestora.
În ciuda acestor măsuri, clanurile arabe continuă să aibă un impact semnificativ asupra societății germane și asupra criminalității din Berlin. Membrii acestora au un comportament sfidător față de autoritățile legale, iar conflictele sunt adesea rezolvate în afaceri ilegale, fără ca intervențiile poliției să aibă un efect major. De exemplu, în cazul în care un membru al unui clan este condamnat, acest lucru nu reprezintă o rușine pentru familie, iar închisoarea este privită de mulți ca o etapă normală din viața lor.
Impactul asupra imaginii comunității arabe din Germania
Fenomenul clanurilor arabe și activitățile lor infracționale au avut un impact semnificativ asupra percepției publice a comunității arabe în Germania. Unele dintre aceste clanuri au contribuit la consolidarea unui sentiment de teama și neîncredere în rândul populației germane, alimentând sentimentele anti-imigrație. În plus, aceste grupuri au fost vizibile în rândul tinerelor generații, care, din cauza dificultății de integrare în societatea germană, au fost atrase în activități infracționale.
Aceste clanuri nu sunt doar un fenomen criminal, ci și un simbol al eșecului statului german în integrarea unor familii care, din diverse motive istorice și economice, au fost lăsate să trăiască într-o stare de marginalizare. Conflictul dintre legislația germană și cultura acestor clanuri continuă să fie o provocare majoră pentru autoritățile locale și naționale, în ciuda măsurilor de securitate și a legilor mai stricte impuse în ultimii ani.
Legătura cu jafurile internaționale de artă
Furtul pieselor dacice din Muzeul Drents a stârnit, așadar, speculații cu privire la posibila implicare a clanului Remmo, cunoscut pentru jafurile sale de artă. În ciuda faptului că nu există dovezi clare care să le lege direct de acest jaf, autoritățile continuă să investigheze și să cerceteze legăturile internaționale ale acestora cu rețelele infracționale care operează în Europa. Se crede că clanul ar putea avea conexiuni și cu alte grupuri din afaceri ilegale și poate fi responsabil pentru mai multe furturi de artă în cadrul unor acțiuni coordonate, cu scopul de a vinde sau de a topi piesele furate pentru a obține profituri substanțiale.
Investigarea furturilor de artă și a rețelelor infracționale devine astfel o prioritate pentru autoritățile internaționale, iar o cooperare între polițiile din diverse țări ar putea dezvălui o parte din structura complexă a rețelelor care profită de pe urma comorilor furate.
