Călin Georgescu a depus recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva deciziei Curții de Apel București, care îi respinsese cererea de anulare a trei hotărâri ale Biroului Electoral Central (BEC) emise în urma anulării alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională a României (CCR). Recursul vine după ce instanța de fond a decis, marți, că cererea sa este neîntemeiată, respingând și solicitările de recuzare a judecătoarei Cristina Ardelean.
În decembrie 2024, CCR a anulat întregul proces electoral pentru alegerea președintelui României, invocând nereguli majore, și a dispus organizarea unor noi alegeri. Ulterior, BEC a emis trei hotărâri: încetarea pregătirilor pentru vot și oprirea operațiunilor electorale, încetarea activității BEC și a Birourilor Electorale Județene și modificarea unui articol privind indemnizațiile membrilor birourilor electorale din străinătate. Georgescu, susținut de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, contestă aceste hotărâri și a cerut anularea lor. În plus, a atacat decizia CCR la CEDO, solicitând organizarea turului doi al alegerilor între el și Elena Lasconi.
Curtea de Apel București a respins cererea lui Georgescu, precum și intervenția Public Attitude, care susținea contestatorii. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile, ceea ce Georgescu a făcut vineri. Judecătoarea Cristina Ardelean a fost ținta unor cereri de recuzare, toate respinse. Georgescu a caracterizat procesul ca fiind o ocazie pentru magistrat să devină un „erou al țării”, sugerând că decizia ar trebui să reflecte o „conștiință superioară”.
În ziua procesului, sute de susținători ai lui Georgescu s-au adunat în fața instanței, scandând și rugându-se. Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, a criticat strategia lui Georgescu, afirmând că recursul este improbabil să fie soluționat înainte de următoarele alegeri prezidențiale și că acțiunea juridică are mai degrabă scopuri electorale.
Georgescu a cerut Curții Europene a Drepturilor Omului suspendarea efectelor deciziei CCR până la soluționarea cauzei, reluarea procesului electoral și organizarea turului doi între el și Elena Lasconi, precum și adoptarea unor măsuri de remediere pentru prejudiciile morale și democratice.
Procesul deschis de Georgescu la Înalta Curte și demersul său la CEDO ilustrează complexitatea crizei electorale din România. Totuși, durata recursului, estimată la cel puțin un an, face improbabilă influența juridică asupra viitoarelor alegeri prezidențiale. Situația rămâne tensionată, reflectând atât polarizarea politică, cât și dificultățile legale ale sistemului electoral românesc.
