Datele pe care le folosesc în acest articol provin din CursDEGuvernare, ”Climatul de afaceri din nouă orașe din România, sub lupa Băncii Mondiale de la autorizări, la soluții judiciare” și din Studiul ”Subnational B-READY Reports: România”
Eșantionul folosit de Banca Mondială în această analiză a fost format din nouă orașe, din țara noastră, din fiecare Regiune de Dezvoltare astfel:
București – Regiunea de Dezvoltare București – Ilfov
Brașov – Regiunea de Dezvoltare Centru
Cluj – Napoca – Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest
Oradea – Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest
Constanța – Regiunea de Dezvoltare Sud – Est
Craiova – Regiunea de Dezvoltare Sud – Vest
Iași – Regiunea de Dezvoltare Nord – Est
Ploiești – Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia
Timișoara – Regiunea de Dezvoltare Vest
Se impune o precizare, din Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest au fost analizate doua orașe: Oradea și Cluj – Napoca.
Analiza a fost structurată pe 5 capitole: a) intrarea în afaceri b) amplasarea afacerilor c) serviciile de utilități d) soluționarea disputelor e) insolvența afacerilor, acestea însemnând, de fapt, ciclul de viață al unei firme, de la înființare până la faliment.
Autorii studiului ne spun că singurul domeniu uniform, pentru toate orașele care fac obiectul acestei analize, este intrarea în afaceri. La celelalte capitole climatul de afaceri înregistrează diferențe semnificative, de la oraș la oraș. ”Această variabilitate evidențiază importanța considerării contextelor locale atunci când se dezvoltă politici și sisteme de sprijin pentru antreprenori” ne spun autorii studiului citați în ”CursDEGuvernare”.
Temele analizate au fost sub lupa a trei piloni: Pilonul I ”Cadrul de Reglementare”, Pilonul II ”Servicii Publice”, Pilonul III ”Eficiența Operațională”. Să vedem ce înseamnă fiecare pilon.
Pilonul I se refera la regulile și reglementările pe care firmele trebuie să le urmeze în cadrul ciclului de viață al unei firme, de la deschidere, funcționare și până la închidere; se examinează calitatea regulilor și reglementărilor, făcând distincție între ”cele care contribuie la claritatea, corectitudinea și sustenabilitatea mediului de afaceri și cele care impun restricții inutile asupra activității antreprenoriale”.
Pilonul II ”se referă la facilitățile pe care guvernele le oferă cât și la instituțiile și infrastructura care permit desfășurarea activităților economice”.
Pilonul III ”se referă atât la ușurința de a respecta cadrul de reglementare, cât și utilizarea eficientă a serviciilor publice relevante pentru firme”.
Clasamentul în funcție de calitatea Serviciilor Publice se prezintă astfel (punctajul):
1. Cluj Napoca 71,50
2. Timișoara 70,04
3. Iași 69,45
4. Oradea 67,78
5. Brașov 65,46
6. București 65,30
7. Craiova 64,72
8. Constanța 64,66
9. Ploiești 64,17
Clasamentul în funcție de ”Eficiența Operațională” se prezintă astfel (punctajul):
1. Oradea 84,96
2. Craiova 82,81
3. Constanța 78,80
4. Ploiești 78,78
5. Brașov 78,75
6. Cluj Napoca 76,70
7. Timișoara 73,49
8. București 73,13
9. Iași 72,55
La capitolul ”Calitatea Reglementărilor” toate orașele înregistrează același punctaj – 82,70, întrucât reglementările se aplică la nivel național.
În ceea ce privește obținerea unei autorizații de construcție, raportat le timpul necesar avem următorul clasament (număr de zile):
1. Oradea 53 zile
2. Craiova 130 zile
3. Brașov 150 zile
4. Ploiești 153 zile
5. Cluj Napoca 155 zile
6. Timișoara 200 zile
7. București 210 zile
8. Constanța 335 zile
9. Iași 382 zile
La capitolul ”Amplasarea Afacerilor” avem următorul clasament (punctaj):
1. Oradea 80,6
2. Brașov 78,2
3. Cluj Napoca 77,5
4. Ploiești 76,5
5. Craiova 76,1
6. Timișoara 75,9
7. București 74,5
8. Iași 73,0
9. Constanța 69,0
Orașul Constanța se situează pe ultimul loc cu 69 de puncte, mult sub media de 75,9.
La capitolul ”Soluționarea disputelor” avem următorul clasament (punctaj):
1. Oradea 76
2. Constanta 75
3. Cluj Napoca 74
4. București 73
5. Craiova 71
6. Timișoara 70,9
7. Brașov 70,5
8. Iași 70,3
9. Ploiești 66
Media de soluționare a disputelor este de 71,8 zile, orașul Constanța situându – se peste medie, cu un număr de 75 de zile.
La capitolul ”Serviciile de Utilități” toate orașele sunt grupate în jurul mediei de 70,6 puncte.
La Capitolul ”Conectarea la Apă” avem următorul clasament (număr de zile):
1. Oradea 90 zile
2. Cluj Napoca 92 zile
3. Brașov 101 zile
4. Constanța 104 zile
5. București 109 zile
6. Craiova 120 zile
7. Ploiești 124 zile
8. Iași 140 zile
9. Timișoara 145 zile
Media duratei de timp pentru conectarea la apă este de 113 zile, Constanța situându – se la 104 zile.
La Capitolul obținerea ”Acordului de Mediu” clasamentul se prezintă astfel, conform studiului efectuat de Banca Mondială (număr de zile):
1. Oradea 38 zile
2. Craiova 55 zile
3. Iași 57 zile
4. Brașov 62 zile
5. București 66 zile
6. Cluj Napoca 71 zile
7. Constanța 72 zile
8. Ploiești 78 zile
9. Timișoara 93 zile
Media pentru obținerea ”Acordului de mediu” este de 66 de zile, orașul Constanța situându – se peste această medie.
Clasamentul în funcție de modul de adresare – personal sau on – line către Registrul Comerțului se prezintă astfel, procentul celor care se adresează personal:
1. București 38%
2. Brașov 50%
3. Oradea 52%
4. Constanța 56%
5. Cluj Napoca 62%
6.Iași 63%
7.Timișoara 68%
8.Ploiești 90%
9.Craiova 92%
Constanța se situează pe locul 4 cu un procent de 56%, media fiind de 61%.
Câteva concluzii:
– Constanța se situează pe ultimul loc la capitolul ”amplasarea afacerilor” ceea ce înseamnă că trebuie lucrat mai mult pe această linie
– în ceea ce privește obținerea unei autorizații de construcție Constanța se situează pe penultimul loc; dacă la Oradea o autorizație de construcție se obține în 53 de zile, la Constanța această autorizație se obține după 335 de zile (de 7 ori mai anevoios)
– timpul necesar pentru punerea în aplicare a unei hotărâri este diferit, de la 23 de zile în Craiova, la 48 de zile în Constanța
– Municipiul Oradea se situează pe primul loc la 3 capitole din 5, cu precizarea că niciun oraș nu s – a remarcat la toate capitolele.
Studiul ”Subnational Business Ready in the European Union 2024” România cuprinde 158 de pagini de ample analize și grafice. Aceste rânduri sunt doar o incitarea pentru cine dorește să aprofundeze studiul efectuat de Banca Mondială.
Acest studiu poate fi de un real folos decidenților care pot îmbunătăți climatul de afaceri din orașul Constanța.