Situația electorală din România, așa cum este prezentată de AFP, reflectă un moment extrem de tensionat și fără precedent în istoria recentă a țării, cu implicații profunde asupra democrației, securității naționale și relațiilor internaționale.
Clasarea neașteptată a lui Călin Georgescu, un candidat de extremă dreapta, pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale a generat o reacție rapidă și intensă din partea instituțiilor statului, dar și o undă de șoc în rândul publicului. Fost înalt funcționar public, admirator declarat al președintelui rus Vladimir Putin și un oponent ferm al sprijinului oferit Ucrainei, Georgescu a reușit să câștige teren masiv printr-o campanie concentrată pe rețeaua socială TikTok, care a devenit virală și i-a asigurat o expunere masivă în rândul tinerilor și al altor segmente de alegători.
În urma acestui rezultat neașteptat, Curtea Constituțională a decis, în unanimitate, să aprobe o renumărare a voturilor, în urma unei sesizări primite din partea unui alt candidat. Decizia a fost luată pe fondul unor suspiciuni tot mai mari privind corectitudinea procesului electoral. În același timp, o altă sesizare, care viza finanțarea netransparentă a campaniei lui Georgescu, a fost respinsă din cauza depunerii tardive. Criticii deciziei de renumărare a voturilor, precum candidata centristă Elena Lasconi, au considerat că acest demers reprezintă o amenințare la adresa democrației, subliniind că extremismul ar trebui combătut prin vot, nu prin decizii judiciare.
Autoritățile române au ridicat de asemenea întrebări privind posibilele influențe externe asupra procesului electoral. Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat posibilele riscuri cibernetice legate de alegeri, punând în mod special sub semnul întrebării rolul TikTok în succesul campaniei lui Georgescu. Conform CSAT, platforma ar fi oferit acestuia un „tratament preferențial”, deși TikTok a respins ferm aceste acuzații, susținând că toate conturile candidaților au fost tratate conform acelorași reguli și restricții. Totuși, președintele României a cerut „măsuri imediate” pentru gestionarea riscurilor cibernetice și a influențelor digitale, fără a specifica exact ce măsuri ar putea fi adoptate.
La nivel european, autoritățile de reglementare din România au cerut Comisiei Europene să inițieze o investigație oficială privind rolul TikTok în cadrul alegerilor, invocând Regulamentul privind serviciile digitale (DSA). Comisia a subliniat că platformele digitale au obligația să evalueze și să atenueze riscurile sistemice care pot afecta procesele electorale. În cazul în care se descoperă nereguli, Comisia ar putea deschide o procedură oficială pentru a verifica respectarea angajamentelor asumate de platformă.
În același timp, România a raportat „atacuri cibernetice” menite să influențeze procesul electoral, indicând o creștere a interesului din partea Rusiei în această perioadă de instabilitate regională. Aceste acuzații vin într-un context în care România, vecină cu Ucraina și membră NATO și UE, încearcă să-și mențină stabilitatea democratică și să respingă influențele externe care promovează naționalismul extrem.
Rezultatele scrutinului din 24 noiembrie au creat tensiuni majore, mai ales în condițiile în care România a rezistat până acum pozițiilor extremiste, distanțându-se de tendințele naționaliste din alte țări est-europene, precum Ungaria sau Slovacia. În cazul de față, succesul neașteptat al lui Georgescu este perceput de unii analiști ca un semnal de alarmă pentru fragilitatea sistemului democratic românesc.
Pe plan intern, situația este agravată de un calendar electoral extrem de strâns. Românii urmează să participe la alegerile parlamentare pe 3 decembrie, iar turul doi al alegerilor prezidențiale este programat pe 8 decembrie, dacă nu apar alte complicații. În cazul în care renumărarea voturilor sau alte investigații dovedesc fraude semnificative, alegerile ar putea fi anulate, o decizie extrem de rară în democrația post-comunistă. Fostul judecător constituțional Augustin Zegrean a declarat că această situație este „fără precedent” și că riscurile unor tensiuni majore sunt foarte mari.
Pe plan internațional, România se confruntă cu presiuni pentru a demonstra transparența și corectitudinea procesului electoral, având în vedere că orice suspiciune de manipulare sau influențe externe ar putea afecta grav credibilitatea țării în cadrul UE și NATO. În același timp, cazul subliniază vulnerabilitățile democrațiilor în fața influențelor digitale și a campaniilor virale, deschizând o discuție mai amplă despre cum noile tehnologii pot influența alegerile.
Alegerile parlamentare și turul doi al prezidențialelor vor fi decisive pentru viitorul politic al țării. Rezultatul final va avea un impact nu doar asupra direcției interne, ci și asupra poziției României pe scena internațională, într-un moment crucial pentru stabilitatea regiunii.
