Kremlinul urmăreşte desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din România, dar nu vrea să facă prognoze, a declarat luni purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, citat de agenţia de stat TASS.
Declarațiile Kremlinului, transmise prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, subliniază interesul Rusiei pentru desfășurarea alegerilor prezidențiale din România, dar exprimă prudență în formularea unor prognoze.
Peskov a afirmat că Moscova urmărește cu atenție procesul electoral, dar nu este încă familiarizată în detaliu cu viziunea lui Călin Georgescu asupra relațiilor cu Rusia. Totodată, el a reiterat percepția Rusiei că politica actuală a conducerii României este „neprietenă” față de Kremlin.
El a menţionat, în schimb, că, până în prezent, Rusia a înţeles foarte bine politica actualei conduceri a României. „Nu este prietenoasă cu noi”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Dincolo de asta, vom urmări, bineînţeles, cum evoluează procesul electoral şi cine va fi câştigătorul”, a declarat el.
Agenția rusă TASS a relatat despre viziunea lui Georgescu, caracterizată ca fiind sceptică față de NATO și favorabilă unei abordări „prudente” în relațiile cu Rusia, menționând criticile sale la adresa implicării SUA în conflictele regionale, inclusiv cel din Ucraina. Aceste poziții au atras atenția unor politicieni eurosceptici din Europa, precum Florian Philippot din Franța, care a descris rezultatul primului tur drept „o palmă pentru UE și NATO”.
Philippot a evidențiat rolul strategic al României în contextul conflictului din Ucraina, inclusiv prezența trupelor NATO și planurile de dezvoltare a celei mai mari baze militare NATO din Europa, în sud-estul țării. Politicianul francez a speculat că un lider român anti-NATO ar putea schimba dramatic echilibrul de forțe din regiune, avertizând asupra riscurilor politice și personale pentru Georgescu.
Aceste reacții internaționale, inclusiv interesul Kremlinului, sugerează că victoria surprinzătoare a lui Călin Georgescu în primul tur a atras atenția atât a aliaților occidentali, cât și a adversarilor strategici ai NATO. Rezultatul final al alegerilor va fi urmărit îndeaproape, având potențialul de a afecta nu doar politica internă a României, ci și echilibrul geopolitic regional.
