Constanța, oraș cu o istorie milenară și o moștenire culturală vastă, se află acum într-o etapă de schimbare orientată spre o revitalizare, care îmbină tradiția cu inovația urbană. Regenerarea urbană devine, astfel, un concept central, prin care zonele neutilizate ale orașului sunt reimaginate, pentru a răspunde nevoilor actuale ale comunității.
Această viziune prinde contur printr-un proiect mixed-use dezvoltat de compania IULIUS, care aduce la Constanța al patrulea proiect de acest tip din portofoliul său. Inițiativa transformă un teren din inima orașului, neutilizat de peste 10 ani, în spațiu urban activ, oferindu-i o nouă funcționalitate pentru comunitate.
O viziune urbană pentru Constanța
Arhitectul Radu Radoslav explică într-un interviu acordat publicației Republica, ca parte din campania „Orașe Renăscute” derulate de IULIUS, în care au fost implicați mai mulți experți din urbanism și ramuri conexe, despre complexitatea și scopul regenerării urbane, subliniind că aceasta „reprezintă capacitatea conștientă a unei comunități să facă față unor noi provocări, tehnologice, ideologice, care se face prin schimbarea spațiului urban, a comportamentului uman sau ambele. Regenerarea urbană nu este un scop în sine, este doar o modalitate de a armoniza două entități, cea spațială și cea socială. Ce este interesant este că, pentru prima oară în istorie, a apărut, în ultimii ani, o a treia entitate, cea ecologică.” Pliat pe această abordare pare a fi și demersul IULIUS de la Constanța, de a regenera 38 de hectare de teren din platforma Nord a companiei Oil Terminal, care a găzduit anterior hidrocarburi petroliere, transformându-le într-o zonă verde, dedicată comunității, cu spații de retail, clădiri office, grădină urbană, fresh market și clădiri cu funcțiuni publice. Astfel, Constanța va recâștiga un spațiu neutilizat, dar care, printr-o dezvoltare strategică, va contribui la calitatea vieții locuitorilor și, totodată, se va alinia obiectivului de a atinge neutralitatea climatică până în 2035.
Mobilitatea urbană este, de asemenea, o componentă esențială în acest proces de regenerare. În viziunea fostului arhitect șef al orașului Timișoara, Radu Radoslav, mobilitatea durabilă este esențială pentru conectarea orașelor și transformarea lor în spații sustenabile și accesibile. „Bicicleta este azi regina mobilității, dar pentru aceasta trebuie să faci o rețea de piste între cartiere”, declară arhitectul. O misiune la care aderă și mediul privat, în unele cazuri. Spre exemplu, IULIUS investește în soluții moderne de mobilitate, oferind rețele de piste de biciclete și spații pietonale extinse. Conform ultimului raport de sustenabilitate al companiei, aceasta a alocat 190 de milioane de euro investiții pentru comunitate, printre care și soluții de conectivitate, infrastructură și mobilitate alternativă, inclusiv peste 1.000 de locuri de parcare pentru biciclete, în proiectele din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara. De altfel, la parterul clădirilor de birouri există dușuri și vestiare pentru cei care vin la birou cu bicicleta, un beneficiu care încurajează deplasarea alternativă. Fiind o abordare aplicată în toate proiectele de regenerare urbană realizate până în prezent, și proiectul IULIUS din Constanța se preconizează a fi unul bazat pe un model integrat de mobilitate și sustenabilitate urbană, care va contribui la conectivitatea și accesibilitatea întregii zone, dar și la calitatea vieții urbane.
Dar o mobilitate bine gândită este doar un element dintr-un concept urban mai amplu, menit să ofere locuitorilor o experiență completă. Așa cum explică arhitectul Radu Radoslav, „un oraș nu prinde viață doar prin clădirile sale, ci mai ales prin modul în care acestea sunt utilizate de oameni.” Potrivit arhitectului, ceea ce va face să bată inima orașelor în viitor este modul în care cultura zilelor noastre își va găsi locul pe străzile vechi și noi, în proiectele vechi și noi. „Cultura eu o privesc drept un soi de strategie adaptativă pentru a asigura supraviețuirea individului și colectivităților. Patrimoniul arhitectural nu este un scop în sine. Scopul nu e de a transforma clădirile în muzee, de a păstra un cartier vechi pe post de muzeu, într-o epocă în care muzeele devin virtuale. Aceste clădiri vechi ar trebui să atragă cultura, dar nu doar cultura „oficială”. Ci să fie disponibile pentru mișcări underground, care se nasc, apoi dispar – pentru lucruri mai puțin «oficioase»”, mai spune arhitectul.
În opinia sa, fiecare cartier trebuie să aibă „un centru”, un loc care să le permită oamenilor să fie împreună, iar din această perspectivă, proiectele de regenerare urbană au atuul major de a fi dezvoltate astăzi, pe așteptările actuale, dar orientate spre viitor. Cu atât mai mult cu cât dezvoltatorii, așa cum este IULIUS, personalizează conceptele prin integrarea așteptărilor și nevoilor locale. Așa cum fac și proiectele de anvergură pe care IULIUS le are în Iași, Timișoara și Cluj-Napoca, demersul din Constanța propune o diversitate de spații funcționale, de la cele de birouri, culturale, de entertainment sau cele publice, până la spații verzi gândite pentru a reuni comunitatea și a-i oferi experiențe cât mai variate în aer liber. Această abordare susține economia locală și creează oportunități profesionale, încurajând tinerii constănțeni să rămână în oraș, reducând migrarea forței de muncă tinere și calificate, dar dezvoltă și sentimentul de apartenență și răspunde unei nevoi tot mai accentuate de socializare și oportunități de petrecere a timpului liber într-o manieră calitativă, interactivă și educațională, pentru toate vârstele.
Constanța, cu moștenirea sa culturală și tradițiile sale, se transformă într-un oraș modern, fără a-și pierde autenticitatea. Regenerare urbană înseamnă, în final, un spațiu adaptat prezentului și, mai ales, viitorului, un oraș în care locuitorii își vor găsi mereu un loc în care să se simtă acasă, indiferent de ritmul schimbărilor din jur.
