Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Internaţionale de Conştientizare asupra Fenomenului Tsunamiului, subliniind că tsunami-urile reprezintă un risc global, inclusiv pentru Europa și România. Evenimentul este marcat anual la data de 5 noiembrie, având rolul de a educa publicul și de a spori măsurile de prevenire a impactului devastator al acestor fenomene.
Anual, la data de 5 noiembrie, comunitatea internaţională marchează Ziua Internaţională de Conştientizare asupra Fenomenului Tsunamiului. Este un moment important pentru a reflecta asupra impactului devastator al acestor fenomene naturale şi asupra măsurilor de prevenţie şi educare a populaţiei. De-a lungul ultimului secol, tsunami-urile au provocat moartea a peste 260.000 de persoane în 58 de evenimente globale, fiind adesea declanşate de cutremure subacvatice, erupţii vulcanice sau alunecări de teren”, a transmis, marţi, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
În ultimul secol, tsunami-urile au provocat peste 260.000 de victime la nivel mondial, fiind de regulă declanșate de activitatea seismică subacvatică, erupții vulcanice și alunecări de teren. Asia a fost cea mai afectată regiune, iar unul dintre cele mai grave dezastre a avut loc la 26 decembrie 2004, când un cutremur în Oceanul Indian a declanșat un tsunami care a ucis aproximativ 230.000 de oameni în 14 țări. Alte exemple includ cutremurul din Chile din 1960, cu o magnitudine de 9,5, care a generat valuri de 25 de metri.
Pe 26 decembrie 2004, un cutremur produs în Oceanul Indian a provocat un tsunami devastator care a curmat viaţa a circa 230.000 de persoane şi a afectat 14 ţări. Acest eveniment a marcat primul deezastru major global al secolului XXI. De menţionat este şi cutremurul din Chile din 1960, cu magnitudinea de 9,5, care a declanşat valuri de aproximativ 25 m”, a mai transmis INCDFP.
Deși România nu are o istorie recentă de tsunami-uri devastatoare, activitatea seismică din Marea Neagră reprezintă un risc potențial. În trecut, au fost înregistrate 22 de tsunami-uri în această zonă, cel mai grav fiind pe 31 martie 1901, când un cutremur de 7,2 Mw în zona Shabla a produs valuri de patru metri care au afectat grav coasta de sud a Mangaliei și satele din vecinătate.
Cutremurul din Marea Egee de pe 30 octombrie 2020, care a generat un mini-tsunami şi a inundat oraşul Izmir şi portul Samos, arată că astfel de fenomene pot apărea oriunde pe continent unde există activitate seismică. Deşi România nu este o ţară cu o istorie recentă de tsunami-uri devastatoare, este expusă acestui risc, din cauza activităţii seismice din Marea Neagră.
La 31 martie 1901, un cutremur de 7,2 Mw în zona Shabla a provocat un tsunami major, cu valuri de aproximatix 4 metri înălţime, care au distrus coasta de sud a Mangaliei şi satele din apropiere. Prin intermediul Observatorului Seismologic Dobrogea din Eforie, centru de monitorizare a tsunami-urilor pentru regiunea de coastă, INCDFP se implică activ în prevenirea şi monitorizarea tsunami-urilor”, a mai transmis INCDFP.
În contextul prevenirii acestui pericol, INCDFP monitorizează activitatea seismică prin Observatorul Seismologic Dobrogea din Eforie, un centru dedicat monitorizării tsunami-urilor. De asemenea, primul sistem de avertizare timpurie în caz de tsunami din Marea Neagră a fost implementat în 2013 prin proiectul MARINEGEOHAZARDS, în colaborare cu instituții din România și Bulgaria, printre care GeoEcoMar și Institutul Geologic al Academiei Bulgare de Ştiinţe. Acest sistem are rolul de a detecta rapid și de a avertiza în cazul producerii unui tsunami, contribuind la siguranța comunităților de coastă.
