Alegerile prezidențiale din Republica Moldova de astăzi, 3 noiembrie 2024, se desfășoară într-un context politic și geopolitic extrem de tensionat, având o importanță semnificativă pentru viitorul orientării externe a țării.
La Constanța, moldovenii pot vota la secția amenajată în incinta Universității „Ovidius” de pe bulevardul Mamaia, nr. 124. Până la ora 10:00, votaseră deja 183 de cetățeni moldoveni.
Președinta Maia Sandu, pro-occidentală și susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), se luptă pentru un al doilea mandat împotriva fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, candidatul sprijinit de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), cunoscut pentru legăturile sale pro-ruse.
Mandatul Maiei Sandu a fost marcat de o orientare clară către Uniunea Europeană și o distanțare de Moscova. Sub conducerea sa, Moldova a început procesul de negociere pentru aderarea la UE, accentuând dorința de integrare europeană, mai ales în contextul conflictului din Ucraina. În schimb, Stoianoglo și-a propus o abordare echilibrată între Vest și Est, angajându-se să mențină relații atât cu UE, cât și cu Rusia, o poziție similară cu retorica din Georgia, unde guvernul este perceput ca având o orientare tot mai pro-rusă.
O eventuală victorie a lui Stoianoglo ar putea favoriza influența Moscovei în Moldova, ceea ce ar putea schimba echilibrul de forțe în regiune. Având în vedere că Rusia este într-un conflict deschis cu Ucraina, o înfrângere a Maiei Sandu ar putea fi un pas strategic pentru Kremlin, care urmărește să își extindă influența în statele fost-sovietice.
Problemele de Politică Internă și Votul Diasporei
Primul tur al alegerilor, din 20 octombrie, a fost caracterizat de o competiție strânsă și de suspiciuni de corupție și cumpărare de voturi. Susținătorii Maiei Sandu au acuzat influența oligarhului fugar Ilan Șor, despre care se spune că ar fi implicat în încercarea de a influența alegerile în favoarea lui Stoianoglo. De asemenea, referendumul pentru includerea integrării europene în Constituție a fost aprobat la limită, sprijinit în principal de diaspora pro-europeană.
Rezultatul din diaspora este crucial pentru Sandu, având în vedere că 70% din voturile moldovenilor din afara țării au fost în favoarea sa. O altă componentă importantă este susținerea electoratului lui Renato Usatîi, candidat situat pe locul al treilea în primul tur, care nu a oferit sprijin deschis pentru niciunul dintre cei doi candidați. Totuși, votanții lui Usatîi ar putea înclina balanța în turul al doilea, dacă aleg să participe la vot.
Victoria Maiei Sandu ar consolida calea pro-europeană a Moldovei și ar menține în funcție actualul guvern PAS, însă aceasta ar putea continua să atragă reacții negative din partea Moscovei. Pe de altă parte, un mandat pentru Stoianoglo ar aduce Moldova într-o poziție de echilibru politic riscant, unde ar încerca să mențină relații atât cu UE, cât și cu Rusia, dar acest lucru ar putea îngreuna procesul de integrare europeană.
Deși rezultatele finale sunt încă incerte, alegerile parlamentare din 2025 vor reprezenta un alt test crucial pentru Moldova, iar rezultatul alegerilor de azi va influența în mod direct strategiile partidelor și structura politică viitoare a țării.
