Consilierii locali municipali din Constanța s-au întrunit astăzi într-o ședință extraordinară în cadrul căreia au supus votului patru proiecte de hotărâre. Printre acestea, unul important a fost cel legat de cumpărarea terenului pe care se află Palatul Regal din Mamaia, cu o suprafață de 1,5 hectare.
Prețul stabilit pentru achiziția terenului este același cu cel la care a fost vândut de administrația condusă de Radu Mazăre în urmă cu 20 de ani.
Din cei 27 de consilieri, 25 au fost prezenți la ședință. Proiectul a fost adoptat cu 21 de voturi „pentru”.
Palatul Regal din Mamaia este un monument cu o semnificație istorică deosebită, dar care se află într-o stare avansată de degradare, la doi ani și jumătate de când Palatul Regal a revenit la stat.
Regina Maria: Casa este o frumuseţe. Este splendid construită
Palatul Regal din Mamaia (Kara Dalga, „Valul Negru”) a fost ridicat de Regina Maria, în perioada 1924-1926, după planurile arhitectului italian Mario Stoppa.
Casa este o frumuseţe. Este splendid construită, cu acoperişul potrivit, cu ţiglele potrivite şi fără detalii nereuşite”, scria Regina Maria în vara anului 1927.
Odinioară, fiecare cameră avea culori diferite pentru draperii, sticlăria de epocă şi mobilier (în saloanele regelui Ferdinand domina stilul Biedermaier de cea mai bună calitate). Pereţii erau împânziţi cu tapiserii vechi, englezeşti, de in şi, în special, cu impresionanta colecţie de acuarele a împărătesei Maria a Rusiei, soţia ţarului Alexandru al II-lea şi bunica reginei Maria. Dominau, în încăperi, vasele veneţiene de porţelan albastru cu alb, sobele din teracotă olandeză, mobila veche italiană, simplă iar sufrageria, imensă, se deschidea spre balconul din care, atunci, se vedea marea.
„Kara Dalga” se deschidea spre un parc mare, cu gazon tuns şi tufe de trandafiri, unde domneau un bazin cu apă dulce, captată din Siutghiol, o fântână şi multe alei din piatră, operele arhitecţilor italieni Antonio Moraldo şi Carlo Actis.
Clădirea avea iniţial 35 de camere: 16 la subsol, 12 la parter şi 7 la mansardă, alături de sălile de serviciu. În Palatul acesta au locuit Regele Ferdinand, Regina Maria, Regele Mihai, Regina mamă Elena. Au venit mereu în vacanţe, aici, la plajă, Regina Sofia a Greciei, fiul ei, viitorul Rege Paul (1947- 1964), Regina Marioara a Iugoslaviei sau Philip, ducele de Edinburgh, soţul Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Şi-a petrecut zilele în camerele Palatului, în lunile de vară, mareşalul Józef Piłsudski, conducătorul Poloniei interbelice.
Din decembrie 1927, clădirea a trecut în proprietatea principesei Elena, mama Regelui Mihai pentru ca, la 6 iunie 1932, Regele Carol al II-lea să decidă predarea ei către Flotila de Hidroaviaţie (care funcţiona pe lacul Siutghiol) şi transformarea în Cazino al Ofiţerilor Aviatori, menire pe care a îndeplinit-o până la naţionalizarea din 1948.
În perioada comunistă, clădirea a funcționat ca restaurant-club pentru turiștii străini, iar în anul 2003 a fost privatizată. În ultimele două decenii a fost devastată constant și lăsată să se degradeze.
În anul 2022, statul român a recâștigat în instanță dreptul de proprietate asupra monumentului istoric, după ce s-a dovedit că tranzacția din anul 2003 a fost ilegală.
