Scenariul ciclonului Ashley a scos în evidență nu doar haosul informațional din România, ci și manipulările politice care au subminat încrederea cetățenilor în autorități. Această isterie mediatică, alimentată de declarații contradictorii și de o denumire inventată, a avut un impact devastator asupra credibilității specialiștilor în meteorologie și a dus la panică inutilă în rândul populației.
Povestea ciclonului Ashley a început într-o redacție, fără a avea o sursă oficială, și s-a propagat rapid în toată presa națională. Deși o activitate ciclonica a traversat România, denumirea „Ashley” a fost o invenție neconfirmată de meteorologi. Meteorologul ANM, Meda Andrei, a subliniat în intervențiile sale televizate că „Ashley nu a existat, nu există! Este vorba de un nume pe care ar putea să-l ia un ciclon dinspre Oceanul Atlantic, dacă va îndeplini niște condiții, adică intensificări ale vântului de peste 100 km/h și precipitații abundente. Nu este cazul! Acesta încă nu s-a născut, dar, la un moment dat, când se va naște, este primul pe listă”. Mai mult, Andrei a explicat că ceea ce se întâmplă în România „nu are nicio legătură cu un astfel de ciclon. La noi în țară – și nu numai – plouă atunci când există un ciclon și nu plouă atunci când este un anticiclon”.
Aceste declarații au fost făcute frecvent săptămâna trecută atât de meteorologii de serviciu din cadrul ANM, cât și de doamna Florinela Georgescu, director, și doamna Roxana Bojariu, climatolog ANM. Totuși, presa, în goana după audiență, nu a avut urechi să asculte decât acum, după producerea evenimentului.
ANM a emis alerte pe baza unor modele meteorologice, în funcție de pragurile de cantități de apă și viteze ale vântului după care se emit întotdeauna astfel de coduri de vreme severă. Totuși, amplificarea situației de către ministrul Mediului a creat un climat de confuzie. Cetățenii au fost expuși unei propagande alarmiste care a dus la panică și la reacții exagerate din partea autorităților. Greșeala conducerii ANM a fost că nu a transmis un comunicat de presă prin care să clarifice că ciclonul Ashley nu există.
Confuzia generată a dus la o erodare a încrederii populației în autoritățile competente. Cetățenii au devenit tot mai sceptici, temându-se că informațiile sunt utilizate ca instrumente politice. PNL și PSD au fost acuzate că s-au folosit de panică publică pentru a distrage atenția de la ineficiențele guvernării, în loc să abordeze problemele reale, precum inundațiile devastatoare din Galați.
Politicienii au speculat asupra fricii publice, amplificând o amenințare care nu a fost validată, distrăgând astfel atenția de la ineficiențele lor. Isteria provocată de precipitațiile prognozate, care ar putea atinge 100 mm, a fost nejustificată, având în vedere că astfel de evenimente erau frecvente și nu reprezentau un risc nou. Vitezele de vânt de 60-70 km/h nu erau o noutate pentru astfel de episoade meteorologice, iar această panică nu a făcut decât să submineze încrederea cetățenilor în sistemul de avertizare meteorologică.
Scenariul ciclonului Ashley ar trebui să fie un apel la responsabilitate pentru autoritățile române. Fake news-ul și manipulările politice au avut consecințe devastatoare asupra vieților cetățenilor și asupra credibilității instituțiilor. Este imperativ ca specialiștii să recâștige autoritatea și încrederea publicului prin comunicări clare și bazate pe fapte, nu pe spectacolul alarmist. România are nevoie de o reformă urgentă în modul în care informațiile meteorologice sunt comunicate și gestionate pentru a evita repetarea unor astfel de crize pe viitor.
Într-o epocă în care totul pare incert, este esențial ca informațiile să fie corecte și utile, nu să devină instrumente de manipulare politică.
