Rândurile de mai jos încearcă să fie o sinteză, o inventariere a discuțiilor avute, de-a lungul timpului, cu mai mulți constănțeni, cu ocupații diverse, pe tema din titlul articolului.
Poate cel mai mult își doresc să crească atractivitatea investițională a orașului, să-l aibă pe acel ”vino-ncoa” pentru investitori, să fie chiar ”sexy”. Investitorii, în exclusivitate, sunt cei care pot crea locuri de munca bine plătite, care să asigure un nivel de trai decent pentru locuitori. ”Să se miște orașul, șefu! Să curgă banii!” îmi spunea cu ceva timp în urmă un taximetrist. Investitorii vin în zonele unde sunt șanse mari să obțină profit, acestora trebuie să li se acorde condiții premium, nu după ”raft”. Doar investitorii pot aduce acel Big Push hidraulic în dezvoltarea orașului. Sunt preocupați de apariția unor noi mari angajatori de nivelul Portului Constanța sau al Șantierului Naval. E nevoie de câteva unicorn-uri la malul mării și pentru aceasta orașul trebuie (re) pus pe radarul investitorilor. Locuitorii orașului Constanța sunt convinși că orașul lor poate mai mult.
Dar pentru a aduce cât mai mulți investitori e nevoie de o infrastructură adecvată, spun constănțenii. Să nu uităm cât durează parcurgerea distanței Mangalia – Constanța în timpul sezonului estival sau blocajele din stațiunea Mamaia. E nevoie de construirea unor rute ocolitoare care să fluidizeze traficul din oraș și din împrejurimi. Infrastructura trebuie să fie prietenoasă atât cu locuitorii cât și cu turiștii, dacă vrem un oraș fully booked. Dar, până una-alta, deocamdată, trebuie finalizate toate lucrările aflate în curs de execuție. ”Orașele care se dezvoltă sunt un șantier continuu” spunea primarul municipiului Tulcea, Ilie Ștefan, iar ”șantierele aduc disconfort, dar aduc dezvoltare” continua acesta.
Și infrastructura medicală este pe radarul dorințelor constănțenilor. Reabilitarea în totalitate a Spitalului Județean și a Spitalului de Boli Infecțioase sunt lucrări urgente. La fel și construirea Spitalului Regional, promisă de guvernanți cu mai mulți ani în urmă.
Creșterea rolului Universităților constănțene în viața orașului este mai necesară ca oricând, transformarea acestora în adevărate uzine pentru formarea profesională a viitorilor angajați. Academicianul Mircea Malița afirma faptul că ”Universitățile sunt coroana sistemelor educaționale, aflate la capătul ciclurilor care însumează până la două decenii de viață…”, iar Constanța are mai multe astfel de coroane: Universitatea ”Ovidius”, Academia Navală, Universitatea de Marină Civilă. Și la Constanța aceste universități pot fi un asset pentru oraș. Orașele care au performat, Cluj, Oradea, Timișoara își leagă succesul de existența unor universități active în plan local, implicate în rezolvarea provocărilor locale. Mentalitatea de citadelă a unor instituții de învățământ superior nu este benefică, e nevoie de derobare, uneori, de la limitele impuse de pregătirea academică și implicarea în rezolvarea problemelor cetății. Investește în știință, culegi în economie” spunea Spiru Haret. Dar să vedem câteva din problemele în care se pot implica instituțiile de învățământ superior: protecția mediului, conservarea patrimoniului cultural, punerea în valoare a multiculturalismului dobrogean, promovarea imaginii orașului în social-media, sănătate și igienă publică.
Este nevoie de construirea unor panouri electronice (funcționale!) în zonele cu mare trafic (Dacia, Miga, Intrarea dinspre Ovidiu, Intrarea dinspre Mangalia, Gară) pe care să se prezinte principalele evenimente din viața orașului: ședințele consiliului local (cu ordinea de zi, evenimentele culturale, întrecerile sportive, variante de petrecere a timpului liber în oraș sau în împrejurimi, orice altă activitate de interes public.
Constănțenii vor ca autoritățile să manifeste fermitate și înțelepciune urbanistică, astfel încât orașul să nu se confrunte cu construcții necontrolabile, spasmodice, în detrimentul spațiilor verzi. Orașul nu trebuie să capete un aspect bizar, fără spații verzi și cu o arhitectură incompatibilă cu statutul de oraș istoric cu aspirații europene.
Pe lista dorințelor ar putea figura și apariția mai multor străzi pietonale în centrul orașului, îndeosebi în zilele nelucrătoare, ceea ce ar crea condiții mai bune pentru petrecerea timpului liber și pentru asigurarea liniștii. Aprope toate orașele mari folosesc această practică care datează încă din antichitate.
Istoricul britanic Arnold Toynbee (1889-1975) ne spune că ”în epoca imperială, la Roma nu era permisă niciun fel de circulație pe două roți în timpul zilei, cu excepția câtorva împrejurări speciale”. Tot acesta ne amintește de o lege promulgată de Iuliu Caesar în anul 45 î.e.n. (Lex Iulia Municipalis) care cuprindea un regulament privind restrângerea circulației în orașul Roma.
E nevoie de organizarea unui eveniment cultural major, de dimensiune europeană sau globală pentru a promova imaginea orașului pe plan extern: Constanța – capitală europeană a culturii, Constanța – Capitală Mondială a Carții UNESCO (pentru acest eveniment trebuie reluate demersurile după ratarea din 2023, iar sloganul poate fi”Să construim un oraș frumos în compania cărților”), Constanța – Capitală Europeană a Turismului Inteligent.
Întrucât suntem în cel mai electoral an, poate o parte din aceste dorințe se vor transforma în promisiuni electorale și apoi în realitate, astfel încât orașul Constanța să devină un sistem metabolic care crește de la an la an.
